Cum dispar pădurile Hunedoarei: mii de metri cubi de lemne sunt încărcaţi zilnic în camioanele afaceriştilor din judeţ

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Câteva mii de metri cubi de lemn sunt exploataţi zilnic în judeţul Hunedoara, arată rapoartele actualizate în timp real, care înregistrează avizele primite de transportatorii de masă lemnoasă. Hunedoara ocupă un loc fruntaş în industria silvică, iar în ultimii ani circa 600.000 de metri cubi de lemn au fost exploataţi anual.

Zilnic, şoselele Hunedoarei sunt tranzitate de sute de camioane încărcate cu lemne, iar multe dintre ele pornesc din exploatările forestiere din judeţ. Dovezile sunt oferite de rapoartele publicate pe Inspectorulpadurii.ro, o măsură a Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor de transparentizare a activităţii de exploatare de masă lemnoasă din Romania. La finalul fiecărei zile, harta judeţului Hunedoara, prezentată pe Inspectorulpadurii.ro, se înroşeşte cu sute de buline care reprezintă avizele de transport de masă lemnoasă date în 24 de ore în judeţ. Acestea conţin codurile on line, distribuite pe hartă conform coordonatelor geografice, de la locul încărcării.

Circa 300 de avize de transport pe zi
Numai pe parcursul zilei de miercuri, 29 iunie, în Hunedoara s-au înregistrat circa 300 de avize de transport, majoritatea solicitate de operatorii care ]c[rcau lemne de la locurile de recoltare, ce împânzesc întreg judeţul.

Avizele de transport conţin numărul de înmatriculare al maşinii, data şi ora la care acestea au fost înregistrate, specia de masă lemnoasă şi volumul total al încărcăturii. Spre exemplu, din zona Bulezştii de Sus şi cea a cătunului Stănculeşti, între orele 11 şi 17, au fost solicitate şase avize pentru maşini care au numerele de înmatriculare AB23ALR, AB43ALR, AB23ALR, AB43ALR, AB61ALR şi AB81ALR, care transportau lemn rotund de fag şi carpen, având volume de încărcătură între 15 şi 19 metri cubi. Şi din alte locuri învecinate ale satului Bulzeştii de Sus, din nordul judeţului, au fost solicitate avize de transport: Ociu, Ocişor, Basarabasa, Vaţa de Jos, Birtin, Rişculiţa. Rişca, Baia de Criş, Ribiţa, Ţebea, Valea Bradului, Mihăileni, Buceş, Tarniţa, Curechiu şi altele. Un calcul simplu arată că din zona de nord a judeţului Huendoara s-au cerut într-o singură zi avize pentru cel puţin 20 de transporturi care însumau peste 300 de metri cubi de lemne.

Harta roşie a judeţului
Situaţii similare sunt înregistrate şi în vestul judeţului (zona Dobra, Holdea, Lăpugiu de Jos, Zam şi Gurasada etc.), dar şi în Ţinutul Pădurenilor (Muncelu Mare, Runcu Mare, Bătrâna, Poiana Răchiţelii, Cerbăl etc.). Tot miercuri au fost cerute cel puţin 20 de avize din locurile de recoltare aflate în zonele: Geoagiu, Ilia – Şoimuş, Hunedoara, din exploatările care funcţionează în Munţii Orăştiei, din zona Retezat (Râu de Mori, Râuşor, Cârnic) şi Retezat (Câmpul lui Neag, Uricani). Valea Jiului se află în topul solicitărilor de avize de transport de masă lemnoasă, o arată harta de pe inspectorulpadurii.ro. Transporturile de lemne au loc chiar şi din imediata vecinătate a zonelor de protecţie intergală din Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Grădiştea Muncelului Cioclovina, dar şi a pădurilor virgine. În total, câteva mii de metri cubi de masă lemnoasă, din diferite specii, sunt încărcate în camioanele ce pornesc din judeţul Hunedoara.

Pădurile Hunedoarei
Potrivit rapoartelor Institutului Naţional de Statistică, suprafaţa fondului forestier în judeţul Hunedoara este de peste 310.000 de hectare, una dintre cele mai întinse din ţară. În 1990, ea era de 300.000 de hectare. Suprafaţa totală a pădurilor de răşinoase a scăzut din 1990 cu 5.000 de hectare, la 81.000 de hectare, în ultimii ani fiind într-o continuă scădere, în schimb cea de foioase a crescut. Hunedoara se află în topul judeţelor de unde s-au făcut tăieri de masă lemnoasă, fiind întrecută de Arad, Caraş-Severin, Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita, Braşov, Maramureş şi Argeş. În judeţul Hunedoara în ultimii cinci ani, circa 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă au fost exploataţi, în medie, în fiecare an. În 2009 şi 2010, masa lemnoasă exploatată era de circa 435.000 de metri cubi de pădure. În 2015, 163.000 de metri cubi de răşinoase şi 308.000 de metri cubi de păduri de fag au fost exploatate.În perioada 2006 – 2015, s-au regenerat artificial 2.134 hectare de pădure din fondul forestier al statului.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Godeanu, „muntele sfânt al dacilor”, va fi reîmpădurit. Catastrofe i-au afectat în anii trecuţi 70 de hectare de pădure

Silvicultorii vor planta, începând din luna aprilie, alţi 7.000 de puieţi de conifere pe muntele Godeanu, în locul în care în urmă cu cinci ani un incendiu violent a afectat 70 de hectare de pădure. Pădurea de pe „Muntele sfânt al dacilor”, aşa cum este considerat de unii istorici, a mai fost devastată în trecut de calamităţi, iar în ultimii ani au fost plantaţi circa 300.000 de arbori.

Marea retrocedare a Retezatului: şapte ani de procese cu urmaşii baronilor Kendeffy, pentru 15.000 de hectare de pădure şi păşune

Un dosar complex, judecat de şapte ani, vizează modul în care au fost împroprietărite urmaşele familiei Kendeffy, cu aproximativ 15.000 de hectare de păşuni şi păduri în Retezat. Până în prezent, în procesul în care Academia Română a solicitat constatarea nulităţii titlurilor de proprietate primite de Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz în 2006, magistraţii nu au luat o decizie.

Lista pădurilor virgine şi cvasivirgine din judeţ: 600 de hectare de pădure vor fi protejate în faţa drujbelor

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a publicat Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, iar Hunedoara se află printre judeţele care deţin astfel de păduri.

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.