Cum a apărut Iulian Ceia între urmăriţii Poliţiei Române, la trei ani de la sentinţa primită în dosarul comorilor dacice
0Iulian Ceia, considerat în anii trecuţi unul dintre liderii grupărilor infracţionale anchetate pentru traficarea mai multor tezaure de comori dacice, este căutat de autorităţile române de trei ani şi jumătate însă abia recent Poliţia Română i-a publicat fotografia şi semnalmentele pe pagina Persoanelor Urmărite.
O poză de calitate redusă şi datele lui Iulian Ceia (48 de ani) au fost publicate pe site-ul Poliţiei Române, la aproape trei ani şi jumătate de la darea sa în urmărire internaţională. Iulian Ceia a fost indicat drept unul dintre liderii reţelelor infracţionale care au traficat tezaurele antice preţioase sustrase din siturile Munţilor Orăştiei.
La capătul unui proces care a durat nouă ani, în decembrie 2014, Iulian Ceia a primit doi ani de închisoare, cu executare, pentru lipsire de libertate în mod ilegal, într-un dosar al comorilor dacice. Pedepasa primită în acelaşi dosar judecat pe fond şi soluţionat cu doi ani mai devreme, la Tribunalul Hunedoara, fusese de 12 ani de închisoare, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice de pe raza judeţului Hunedoara, şantaj, tăinuire şi lipsire de libertate în mod ilegal. Un an an mai târziu, la judecarea apelului, Curtea de Apel Alba Iulia a redus pedeapsa primită de Iulian Ceia la şapte ani de închisoare pentru lipsire de libertate.
Încă dinainte de a primi sentinţa definitivă la recursul judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, Ceia dispăruse din ţară. Timp de trei ani, fotografia şi datele de identificare ale hunedoreanului nu au fost publicate însă pe pagina de internet a Poliţiei Române şi nici pe pagina INTERPOL, o explicaţie oferită de autorităţi fiind cea că acest lucru nu ar fi fost util găsirii lui.
„Biografia” lui Ceia
Fost sportiv la Clubul Dinamo şi poliţist trecut în rezervă la începutul anilor 1990, Iulian Ceia a fost acuzat de anchetatori că ar fi coordonat o parte a traficului de artefacte antice preţioase, furate din siturile arheologice ale Munţilor Orăştiei, bazându-se şi pe relaţiile sale în lumea politică.
„Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex - consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa <<protecţia>> rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în <<protejarea>> (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi <<accesarea>> unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii, în dosarele traficului de tezaure furate. Iulian Ceia solicita ca siturile arheologice din Munţii Orăştiei să fie păzite de firma sa, în timp ce „locotenenţii” şi „soldaţii” săi, după cum erau numiţi în rechizitoriu colaboratorii săi ocupaţi cu săpăturile şi detecţiile ilegale de comori din situri, aveau mână liberă la braconaj arheologic, completau anchetatorii.
În procesul în care a fost condamnat, Ceia a negat acuzaţiile care i-au fost aduse, susţinând că a fost o victimă a răzbunării anchetatorilor. De altfel, el nu a mai fost condamnat pentru infracţiuni legate direct de traficul de artefacte dacice.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Iulian Ceia, considerat „creierul” marilor reţele de traficanţi de comori antice furate din Munţii Orăştiei, se află de peste trei ani pe lista infractorilor daţi în urmărire internaţională. Din 2014, nicio autoritate nu i-a dat de urmă celui condamnat surprinzător nu pentru implicarea în traficul de comori, ci pentru lipsire de libertate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a pronunţat sentinţa în dosarul comorilor dacice furate din siturile arheologice din zona Orăştiei. Dosarul se află pe rolul instanţelor de judecată din 2005, iar între timp a intervenit prescrierea în cazul mai multor infracţiuni de care au fost acuzaţi membrii grupării.
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat astăzi soluţia în cel mai vechi dosar al căutătorilor de comori din Munţii Orăştiei. Instanţa din Alba Iulia a redus condamnările primite în 18 decembrie 2009 de membrii grupării acuzate de trafic de obiecte de patrimoniu. Sentinţa nu este definitivă.
De mai bine de un an, judecătorii Curţii de Apel Alba Iulia aşteaptă ca Iulian Ceia să se prezinte la procesul în care este judecat pentru traficarea de comori dacice sustrase din sit-uri arheologice aflate în munţii Orăştiei.