Colosul fostei căi ferate Deva - Brad. Ce se întâmplă cu viaductul uriaş, construit în urmă cu opt decenii VIDEO
0Un viaduct uriaş, construit la intrarea în Brad, a rămas una dintre construcţiile emblematice ale căii ferate Deva - Brad. Este abandonat, dar soarta lui s-ar putea schimba.
Viaductul Luncoiu, ridicat la intrarea în municipiul Brad, a rămas una dintre construcţiile emblematice ale fostei căi ferate Deva – Brad, din Munţii Metaliferi.
Vechi de aproape opt decenii, viaductul a fost clădit din opt bolţi de beton armat în plin centru, de 20 de metri deschidere, are 217 metri lungime şi este construit în curbă şi contracurbă cu rază de 300 de metri. El serveşte ca pasaj inferior pentru şoseaua Deva – Brad, deasupra căreia se ridică la circa 25 de metri.
Calea ferată şi traversele au fost luate de peste două decenii de pe viaduct şi chiar dacă nu mai este folosit, reprezintă un punct de atracţie pentru cei care ajung în zonă. Este, însă, şi un loc unde s-au petrecut mai multe tragedii. Soarta construcţiei abandonate, dar şi a fostei căi ferate, se va schimba, susţin autorităţile locale.
Cu bicicletele pe viaduct
Florin Cazacu, primarul municipiului Brad, spune că împreună cu primarii comunelor, traversate de fosta cale ferată Brad – Deva, vor cere în administrare fostul traseu feroviar de la statul român, pentru a-l transforma într-o pistă de biciclete, construită cu fonduri europene.
VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi
„Este un proiect fezabil în sensul în care am primit din partea celor de la regionala CFR Timişoara un acord de principiu şi sperăm să-şi ţină cuvântul şi să ne susţină în această iniţiativă legislativă pentru ca terasamentul fostei căi ferate să intre în administrarea UAT-urilor care au pe raza lor acest terasament şi după aceea cele cinci UAT-uri să ne constituim într-un ADI şi să obţinem fonduri pentru a amenaja această pistă” declara primarul Florin Cazacu.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Viaductul se află la circa cinci kilometri de gara Brad, o bijuterie a Ţării Zarandului, iar până la el călătorii pot ajunge pe jos, cu bicicletele, sau chiar cu maşinile de teren, pe vechiul terasament. De asemenea, pot urca pe potecile versanţilor care îl înconjoară. Dincolo de viaduct, spre Deva, cea mai mare parte a fostei căi ferate este accesibilă turiştilor chiar şi cu maşina, însă în unele locuri podeţele, şi podurile au dispărut, iar vegetaţia abundentă a acoperit terasamentul. Calea ferată traversează aşezări izolate, iar dificultatea traseului a impus construcţia a zeci de poduri şi podeţe, a cel puţin 11 viaducte şi a patru tuneluri.
Istoria căii ferate Deva - Brad
Calea ferată Deva – Brad a intrat în şantier în primăvara anului 1939, traseul fiind considerat „parte a unei legături strategice dintre Oradea şi Craiova”, arăta geograful David Turnock, într-un studiu despre dezvoltarea infrastructurii feroviare în România anilor 1950 -1989. În anii celui De-al Doilea Război Mondial, mii de oameni au fost aduşi să muncească pe şantierul feroviar din vestul ţării, în condiţii aproape inumane.
Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Au lucrat aici localnici, militari şi deţinuţi români, dar şi evrei din regiunile Hunedoara şi Banat, obligaţi la muncă forţată, şi prizonieri sovietici – peste 1.000 de ostaşi trimişi în lagărul de la Crăciuneşti. În primii cinci ani de la începerea construcţiei, au fost construte sectoarele de la capetele căii ferate în lungime totală de peste 30 de kilometri, respectiv tronsoanele Deva - Viaduct Stoieneasa, în lungime de 14 kilometri şi Brad - Viaduct Luncoiu, de 5 kilometri. Restul lucrărilor s-au întins pe mai multe decenii, din cauza terenului dificil şi a problemelor legate de alunecările de teren. Calea ferată Deva – Brad a fost finalizată abia în 1987, însă trenurile au circulat pe întregul ei traseu doar un deceniu. O alunecare de teren care a urmat inundaţiilor din primăvara anului 1997 a pecetluit soarta proiectului la care au lucrat mii de oameni.
Vă recomandăm să citiţi şi: