Tradiţii şi obiceiuri de Paşti în zona Vlaşca
0De obicei, gospodinele din municipiul şi judeţul Giurgiu îşi curăţă locuinţa înainte de Săptămâna Mare, deoarece bătrânii spun că în această perioadă „este păcat” să faci treburi casnice grele, ci numai ceea ce este absolut necesar, preparate culinare şi aranjarea casei pentru primirea oaspeţilor
În ceea ce priveşte masa de Paşti, sub nici o formă nu trebuie să lipsească ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Femeile din satele giurgiuvene respectă ritualul vopsirii ouălor în Joia Mare, deoarece vinerea este considerată ca şi ziua de Paşti, în biserici având loc „Prohodul”. În urmă cu aproximativ 20 de ani, femeile nu aveau posibilitatea să decoreze ouăle ca acum, cu ornamente gata cumpărate din marketuri. Acestea foloseau lumânare topită pentru ornat, ceară de albine amestecată cu cărbune pisat şi frunze de pătrunjel, iar pentru a obţine culoarea preferată utilizau coji de ceapă pentru a obţine culoarea galben şi sfeclă roşie, pentru ouă roşii.
Superstiţii sau obiceiuri ?
„Tot în Joia Mare, creştinii aprind la fiecare mormânt din cimitir, bozii uscate, care semnifică purificarea mormântului, iar femeile împart colaci şi mere. În satele slobozia, Toporu şi Putineiu, bătrânele păstrează tradiţia veche şi aprin focul la mormânt după orele 24,00. La oraş femeile se duc la cimitir dimineaţa” a spus Lucica Damian, referent în cadrul Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Giurgiu.
De Înviere, în comuna Ulmi cetăţenii fac focuri mari, din 50-100 de cauciucuri de maşină, în faţa bisericilor. Locuitorii din această zonă spun că focurile alungă duhurile rele şi purifică natura. În prima zi de Paşti, în comunele Vărăşti şi Valea Dragului, cete de fete colindă „Buienitul”, un obicei bulgăresc care este respectat de zeci de ani. În funcţie de gazdele colindate, tinerele au un colind specific pentru gospodarii care au fete, băieţi sau tineri căsătoriţi.
„În cea de-a doua zi, în mai multe localităţi din mediul rural, gospodinele merg la biserică cu tăvi cu peşte cu orez, iar după slujbă bucatele sunt împărţite enoriaşilor, pentru sufletul morţilor” a mai spus Lucica Damian.
În funcţie de comunităţile în care trăiesc, ciocnirea ouălor se face după anumite reguli ce trebuiesc musai respectate de membrii familiei. Primul care ciocneşte un ou în ziua de paşti este bărbatul cel mai în vârstă din casă, apoi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii aceştia fiind urmaţi de celelalte rude, prieteni şi vecini. Cei care nu au fost creştinaţi de copii şi sunt botezaţi în ziua de Paşti trebuie obligatoriu să fie îmbrăcaţi în alb, aceştia fiind nevoiţi să poarte veşmintele întreaga săptămână după Paşti, reprezentând simbolul unei noi vieţi. De aici vine şi obiceiul de a purta haine noi cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
Iepuraşul de Paşti, emblemă a fertilităţii
Acesta este asociat de creştini cu apariţia lui Iisus după Înviere. Se crede că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare, iar pe cele colorate în alte nuanţe, în noaptea de Înviere. Se spune că iepuraşul de Paşti reprezintă şi simbolul fertilităţii.
Anul acesta creştini ortodocşi sărbătoresc Paştele în aceiaşi zi cu catolicii. La aceştia din urmă se întâlneşte un obicei mai inedit cum ar fi „Stropitul”, practicat mai ales de cei de naţionalitate germanică. În cea de-a doua zi a Paştelui, băieţii şi bărbaţii efectuează ritualul de stropire al fetelor, scopul acetuia fiind păstrarea frumuseţii şi fertilităţii mândrelor tot timpul anului. Astăzi obiceiul sşi-a mai pierdut din valoare. Astfel că fetele nu mai sunt stropite cu apă de izvor, ci cu parfum.