"Meteor", localul în care se cinsteau pe vremuri giurgiuvenii
0Cu o vechime de 99 de ani, fostul restaurant şi hotel „Meteor” refuză să se predea în faţa trecerii timpului. Pe vremuri vremuri han şi mai târziu hotel, este una dintre puţinele clădiri începutului de secol XX care mai stau în picioare şi astăzi.
Construită în 1912, clădirea Meteor era pe vremuri un important reper al vieţii sociale din oraşul de la Dunăre. Fostă parte integrantă a farfuriei din jurul Turnului Ceasornicului, „Meteor” mai păstrează astăzi doar elementele arhitecturale peste care timpul şi-a pus amprenta. Clădirea Meteor era parte integrantă a farfuriei rutiere care înconjura Turnul Ceasornicului.
„Clădirea este printre ultimele clădiri care făceau parte din farfuria rutieră, iar astăzi se mai păstrează piatra cubică aşezată în formă de semicerc. Hotelul Ţăranu (Victoria) şi clădirea Meteor erau cele mai importante din zonă”, povesteşte muzeograful Mircea Alexa.
Cel mai bun pelin
În 1925, clădirea găzduia o bodegă extrem de vizitată la acea vreme de giurgiuveni. Localul era respectat pentru serviciile oferite, iar faima „pelinului de mai” a circulat repede. Odată ce intrau în local, oamenii erau întâmpinaţi de o lozincă haioasă care spunea „Astăzi dăm pe bani, mâine nu”.
Considerată o „clădire de report”, construcţia a fost gândită pentru a fi închiriată hotelierilor, magazinelor de alimentaţie publică şi restaurantelor de orice fel.
„Era un local apreciat pentru vinul pe care-l aveau. Accesul în clădire se făcea printr-un gang , însă în perioada comuniştilor acesta a fost închis şi transformat în bucătăria noului local «Meteor». Cei care închiriau locuinţele de deasupra erau oameni respectabili, acolo a stat chiar şi procurorul şef al raionului Giurgiu, aşa cum se spunea atunci”, a povestit Petre Călinescu, un giurgiuvean îndrăgostit de istoria locală.
Restaurantul Meteor, încă funcţional în ultimii ani înainte de Revoluţie, a sfârşit prin faliment. Clădirea a fost naţionalizată şi nimeni nu solicitat revendicarea acesteia, astfel că în prezent se află în patrimoniul statului.
De-a lungul timpului, chiriaşii şi-au pus amprenta plină de kitsch. Termopanele nu dau deloc bine cu arhitectura veche, dar giurgiuvenii reuşesc să privească de pereţii scorojiţi şi să se întoarcă în timp.