Giurgiuvenii se pregatesc pentru două săptămâni de urări de la cetele de colindători

În judeţul nostru sunt 11 obiceiuri specifice zonei, păstrate cu precădere la sate. Printre cele mai spectaculoase se numără Jianul şi Vasilca. Primul obicei presupune organizarea unui teatru popular cu fragmente din viaţa haiducului Iancu Jianu, iar al doilea este specific romilor, care umblă prin sat cu o căpăţână de porc, împodobită cu flori şi dantele.

Ca în majoritatea zonelor folclorice din ţară, şi în judeţul Giurgiu, fostă zonă denumită Vlaşca, există obiceiuri de iarnă în forme bine reprezentate, practicate de copii, tineri şi adulţi, între 23 şi 7 ianuarie. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Giurgiu, în judeţul nostru prima zi de colind este 23 decembrie.

Dacă în judeţe din vestul ţării de exemplu, în noaptea dinaintea Ajunului Crăciunului, colindătorii primesc bani drept răsplată pentru urările lor, la Giurgiu încă se mai practică oferirea de covrigi şi mere.

Astfel, urarea de Moş Ajun, în mod tradiţional, presupune plecare copiilor între 6 şi 14 ani cu colindul pe înserat. Ei ar trebui să scandeze la finalul cântecelor “ cinci babo, cinci” sau “ doi babo, doi”, după numărul participanţilor în ceată. Şi adulţii pot ura de Crăciun, chiar în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Acest obicei se practică însă doar în comuna Găujani şi la comunitatea bulgară din Valea Dragului.

Scenete cu Moş Crăciun

În ziua de Crăciun, şi în judeţul Giurgiu se merge cu Steaua. La ţară, cetele sunt formate din maximum trei băieţi care, în schimbul urărilor, primesc bani. La Prundu, Letca Nouă, Schitu şi Buturugeni, în ziua naşterii lui Iisus Hristos se “joacă Irozii”, adică o scenetă religioasă. În comuna Malu se păstrează încă obiceiul denumit “Ursul”, ce constă în mascarea unui colindător în urs şi executarea unui dans pe melodii interpretate la fluier şi acordeon.

La Cetăţuia, tinerii pun în scenă o piesă care îl are în rol principal chiar pe Moş Crăciun care aduce daruri copiilor cuminţi, dar şi brazi împodobiţi. Tot în preajma Crăciunului, la Giurgiu se practică “vizita”, când lăutarii din Frăteşti şi din alte centre lăutăreşti se reunesc într-o formaţie şi merg la casele celor înstăriţi, cântând în cor la fereastră două-trei cântece din repertoriul neocazional.

Băieţi pe cai colindă Giurgiu

Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri ale zonei Vlaşca, este acela al “Jianului”, de Anul Nou. Atunci, băieţi îmbrăcaţi în costume populare şi călare pe cei mai mândri cai, ajung chiar până în oraş unde pun în scenă momente din viaţa haiducului Iancu Jianu. Tot la Giurgiu, specifică zonei este şi “Vasilca”, obicei practicat în ziua de Sfântul Vasile în majoritatea localităţilor, de către romi. Obiceiul constă în colindul unei cete formate din tineri sau adulţi care poartă o căpăţână de porc împodobită cu flori şi dantele numită “Vasilcă”    

Doar la Prundu, se mai păstrează încă tradiţia denumită “Brezaia”. Obiceiul are loc în ziua de Bobotează şi constă în mimarea unei lupte între turci şi “mut” pentru salvarea “fetelor”, în timp ce acestea cântă la fereastră, un colind.