Giurgiu se înverzeşte cu un parc nou. Află cât va costa şi unde va fi amplasat

Municipiul Giurgiu va avea în primăvara anului viitor cu aproape 8.000 de metri pătraţi de spaţii verzi mai mult graţie unui proiect finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Valoarea contractului este de 1,67 milioane de lei, 1,5 milioane reprezentând finanţarea nerambursabilă acordată de AFM în timp ce restul de bani vor fi asiguraţi din bugetul local.

„Noi am depus proiectul în anul 2009 însă de-abia la începutul anului a fost aprobată finanţarea acestuia” susţine Silvia Biolan, consilier în cadrul Compartimentului Mediu Proiecte din Primăria Giurgiu.

Investiţia se va realiza în trei locaţii diferite: două dintre acestea în complexul Steaua Dunării şi una în zona Pieţei Oinac. Contractul pentru finanţare a fost semnat în luna mai, proiectul urmând să fie gata peste un an.

Dale ecologice şi fântână arteziană
Pe terenul adiacent lacului de agrement va apărea un nou parc urmând să fie plantaţi arbori, flori, gazon, elemente ornamentale, o alee din dale ecologice, bănci, coşuri de gunoi şi toalete. Întreţinerea suprafeţei verzi se va face cu ajutorul unui sistem de irigaţie care va fi montat în zonă.

Cu excepţia aleilor, celelalte două locaţii (Piaţa Oinac şi zona Sălii Polivalente) vor beneficia de aceleaşi elemente cu cele ale terenului adiacent lacului de agrement. Noutatea va fi reprezentată de o fântână arteziană în zona Sălii Polivalente.

Conform purtătorului de cuvânt al Primăriei municipiului Giurgiu, Elsa Joantă, lucrările la cele trei obiective ar trebui să înceapă în august.

„Licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de execuţie s-a încheiat pe 15 iulie. Dacă nu vor apărea contestaţii lucrările vor începe în această lună” susţine aceasta.
Giurgiuvenii susţin că este nevoie de parcuri, unele dintre puţinele refugii pe timpul verii. O parte dintre aceştia vor ca parcurile şi zonele verzi să fie amenajate în cartiere şi nu în zone mai puţin frecventate.

„Să facă domnule cât mai multe spaţii verzi, dar să le amenajeze şi ei mai în municipiu. Nici nu ştiu când am fost ultima dată în zona Steaua Dunării. Parcurile sunt foarte bune pentru că te ajută să te relaxezi” afirmă Stan Faur, un pensionar giurgiuvean.

UE vrea mai multe spaţii verzi
Unul dintre obiectivele declarate ale proiectului este acela de extindere a suprafeţei de spaţii verzi în municipiu şi creşterea suprafeţei de spaţii verzi pe cap de locuitor.

În acest moment municipiul deţine aproximativ 10 metri pătraţi de spaţiu verde la un locuitor, mai mult decât în majoritatea localităţilor din ţară însă sub nivelul cerinţelor Uniunii Europene.

În timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană la capitolul de mediu s-a stabilit ca până în anul 2012  media naţională să fie de 20 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, pentru ca în 2020 un român să beneficieze de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde.

„În anul 2005 raportul era de 8 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar după apariţia parcurilor Steaua Dunării şi Clopotari am ajuns la 10 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. La nivel naţional suntem în top, însă cerinţele europene sunt mult maii mari. Anul viitor sperăm să mărim suprafaţa verde mai ales că numărul locuitorilor din municipiu este în scădere” susţine Elsa Joantă, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Giurgiu.

Proiecte pe bandă rulantă
În ultimii nouă ani, Primăria Giurgiu a reuşit să atragă şi să aloce fonduri sau să fie partener pentru aproximativ 20 de proiecte de mediu. Primul dintre acestea a fost „SchooBieDo”, un proiect demarat în anul 2003 prin care s-a îmbunătăţit eficienţa energetică şi a managementului în clădirile şcolare şi publice. Cele mai importante realizări pe mediu au fost modernizarea sistemului de iluminat care a dus la reducerea costurilor energiei electrice cu 35%, apariţia a două parcuri noi şi reabilitarea „Aleiului”.

Dintre cele 20 de proiecte, trei se află în plină desfăşurare. Este vorba de sistemul de management integrat al deşeurilor solide, realizarea de panouri solare pentru locuinţe sociale precum şi de reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare (proiect de peste 50 de milioane de euro).