Dunărea este în pericol de a se transforma într-un pârâiaş

După vara secetoasă, în care Dunărea a început să înregistreze cote negative, apropiate de minusurile istorice din 2003, şi sezonul de toamnă şi iarnă continuă în aceeaşi manieră. În dreptul portului Giurgiu, debitul fluviului este de trei ori mai mic decât ar fi normal.

Semnalul de alarmă a fost dat în luna septembrie a acestui an, când, timp de mai multe săptămâni la rând, au fost înregistrate, în dreptul Giurgiului, cote negative ale valorilor apelor Dunării.

Deşi pe viitura de toamnă trebuiau înregistrate cote maxime, acest lucru nu s-a întâmplat. Pentru prima dată în istorie, cotele înregistrate în această perioadă au fost pe minus.

„În niciun an nu s-a mai întâmplat aşa ceva ca, pe aşteptata viitură de toamnă, să avem înregistrate niveluri negative şi chiar de scădere în continuare a nivelului Dunării, în dreptul judeţului Giurgiu”, a declarat pentru Adevărul Marin Petruş, şeful Staţiei Hidrologice Giurgiu.

Afluenţii fluviului nu mai au forţă
Conform declaraţiilor lui Marin Petruş, nivelul extrem de scăzut al fluviului se datorează, în primul rând, aportului scăzut de apă al afluenţilor Dunării superioare.

„Dacă la nivelul Giurgiului vorbim doar de probleme în ceea ce priveşte transportul pe apă al mărfurilor, la nivelul altor localităţi acest nivel extrem de scăzut pune în pericol apa potabilă pentru populaţie. Aici menţionez Turnu Măgurele sau Alexandria. Din fericire, sezonul irigaţiilor s-a încheiat, astfel că nu mai este nevoie de apă care să fie pompată din fluviu”, mai precizează Marin Petruş.

Mai multe barje, blocate pe Dunăre
O altă problemă pe care o ridică nivelul scăzut al Dunării este legată de sistemele de răcire ale centralelor termoelectrice. Din fericire, pentru Giurgiu nu se pune problema, deoarece noile modernizări ale SCUT au redus pierderile, iar necesarul de apă pentru răcirea instalaţiilor se asigură din puţurile proprii ale centralei giurgiuvene.

„Avem blocate, la acest moment, în dreptul Portului Giurgiu, mai multe barje transportoare de cărbuni, ceea ce duce la probleme cu încălzirea populaţiei din aval de Giurgiu”, mai spunea şeful Staţiei Hidrologice Giurgiu.

De altfel, o altă problemă ridicată de cotele scăzute se manifestă în producerea de energie electrică la nivel naţional, existând riscul ca, în condiţiile în care se va păstra tendinţa de scădere a cotelor, să se treacă la un regim de raţionalizare a consumului de energie electrică.

Oficialii staţiei hidrologice Giurgiu afirmă că sunt şanse ca, în maximum două săptămâni, să se atingă şi chiar depăşească cotele minime istorice din 2003, când la Giurgiu s-au înregistrat -144 cm.

Debit de trei ori mai mic
În acest moment, la Giurgiu situaţia Dunării se prezintă astfel: cotele apelor sunt de  -104 cm, în scădere cu 6 cm faţă de ziua de 5 decembrie, debitul înregistrat fiind de 2.010mc/s, de trei ori mai mic decât normalul acestei perioade, care ar trebui să depăşească 6.000 mc/s.

„În anii anteriori, am avut cazuri şi de 10.000 mc/s, în luna decembrie”, susţine Marin Petruş.

Probleme şi în septembrie

În luna septembrie, cotele Dunării înregistrau niveluri record în ceea ce priveşte scăderea. Atunci, nivelul înregistrat era de -44 cm, cu tendinţe de continuă scădere.

De atunci,s-a tras un semnal de alarmă asupra faptului că multe localităţi ar putea rămâne fără apă, dar şi asupra faptului că transportul naval ar putea avea de suferit. La acea dată, o motonavă, „Muntenia”, eşuase pe un banc de nisip, în dreptul unuia dintre pragurile prezentate de fluviu.

La acea vreme, „acuzaţiile” se îndreptau atât către afluenţii din sectorul superior al Dunării, cât şi asupra exploatării făcute de hidrocentrala de la Porţile de Fier.