Vocea Moldovei: Bamba, la bamba, li se rupe ştanga !

La Festivalul berii din acest an, a participat tot oraşul. Invitaţi de onoare, cu de-a sila, au fost pacienţii Spitalului de Urgenţă. Chiar dacă n-au putut bea bere, au ascultat muzică cu pernele pe cap şi vată îndesată în urechi. Evident, cei neimobilizaţi, care s-au putut apăra în acest fel. Mesajul edililor, nu doar pentru ei, ci şi pentru restul gălăţenilor, a fost sugerat, cu şocantă sinceritate, de o "vedetă".

Deşi mi s-ar fi părut de bun simţ să evit un semenea titlu, pur şi simplu nu am avut cum. Veţi înţelege imediat de ce.

Am scris aceste câteva rânduri pentru că a venit şi rândul urbei noastre să găzduiască aşa numita „manifestare culturală" Festivalul berii, a nu ştiu câta ediţie. Nu am nimic cu acest gen de acţiuni de marketing, care-i aduc producatorului unei anumite mărci de bere vânzări de ordinul sutelor de hectolitri, iar artiştilor de şuşanea, mii de euro. E bine şi pentru locuitorii oraşelor-gazdă, care-şi mai spală rinichii şi creierele nevrozate de atâta grijă a zilei de mâine. Şi e bine şi pentru gospodarii urbei, nu doar pentru că mai încasează câţiva firfirici la costelivul buget local, cât mai ales din punct de vedere electoral, că doar viitorul acestei ţări se clădeşte în mod tradiţional din mici, bere şi gogoriţe electorale. „Rămân dovezi. Solide !"

Nu e bine însă pentru locuitorii cartierelor din jurul scenei lângă care se bea vârtos, scenă de pe care răzbat al naibii de mulţi decibeli făcând ţăndări liniştea celor patru seri de festival, până târziu în noapte.

De obicei, galaţenii care n-aveau niciun motiv de bucurie, ba dimpotrivă, cu ocazia Festivalului berii, sunt cei care locuiesc în apropierea Casei de Cultură. Anul acesta, au scăpat. Adică au avut de suportat şi de astă dată zgomotul boxelor, dar propagat de la o distanţă respectabilă, de vreo doi kilometri şi, nota bene, scările blocurilor în care locuiesc n-au mai mirosit a urină.

La această ediţie, torturaţi de zgomotul infernal, au fost - culmea ! - bolnavii internaţi la Spitalul de Urgenţă. Culmea şi pentru că, de ani de zile, conducerea spitalului a tot reclamat la Primărie că zgomotul făcut de alte boxe, incomparabil mai mici, ale bâlciurilor care primesc autorizare de instalare tot în parcarea stadionului Dunărea, aflat peste drum de unitatea sanitară, deranjează bolnavii. Adică oameni care suferă, nu cârcotaşi invidioşi pe distracţia altora.

Ignorând solicitarea, de bun simţ, de a fi găsit un alt amplasament, anul acesta, edilii au permis amplasarea scenei pentru concertul dedicat băutorilor de bere, chiar lângă spital. Asta în condiţiile în care muzica şi glumele, cam fără perdea, s-au putut auzi în aproape jumătate de oraş, chiar şi cu geamurile închise.

La un moment dat, vineri, pe la ora 23.00, un individ a început să lălăie în boxe, spre ştiinţa tuturor gălăţenilor: "Bamba la bamba, bamba la bamba, mi se rupe ştanga". Au aflat destăinuirea, şi bolnavi chinuiţi de dureri, şi gravide în plin travaliu, şi canceroşi cu suferinţe înfiorătoare. Sunetul era atât de puternic şi de penetrant, încăt probabil că respectivul idiot a reuşit să le mărturisească "ruperea" lui chiar şi bolnavilor în comă, de la Reanimare. Apropo, ce-or fi simţit rudele acestora, aşteptând cu sufletul la gură, pe holul spitalului, atunci când erau silite sâ îndure şi ele supliciul sonor tocmai cu un asemenea mesaj ?!

Concluzie: habar nu am fi avut că idiotului aluia "i se rupe", dacă nu li s-ar fi rupt în primul rând celor din fruntea urbei. De gălăţeni, în general (cei care preferau odihna în locul Festivalului berii), şi de bolnavii Spitalului de Urgenţă, în particular. Se putea gasi un alt loc mai potrivit pentru Festivalul berii !