Una dintre cele mai crunte distrugeri în România celui de-al Doilea Război Mondial. Cum a fost bombardat de la 8.000 de metri Aeroportul Galaţi

În dimineaţa zilei de 6 iunie 1944, aeroportul Galaţi, de pe care au zburat primele avioane de pasageri din ţară, a fost bombardat de aparate de zbor plecate din Italia spre Ucraina.

Galaţiul a fost bombardat dimineaţă, la ora 09:45. Oraşul de la Dunăre a fost atacat de 104 avioane de bombardament protejate de 54 de avioane de vânătoare de tip Mustang.

Bombele care au căzut de la o înălţime de peste 8.000 de metri au distrus partea de est a pistei, hangarele, precum şi locuinţele din zonă, inclusiv cele situate pe strada Lozoveni. Afectată a fost şi o aripă a Spitalului „Izolarea”, astăzi Spitalul de Boli Infecţioase din Bariera Traian.

„Era urgia celui de-al Doilea Război Mondial când, în cadrul «Operaţiunii Frantic», la 6 iunie 1944, avioanele aliate au bombardat Galaţiul şi aeroportul. Pagubele au fost mici dacă ne referim la faptul că, la ora atacului, nu se afla niciun avion pe pistă, în afara celor aflate în hangare, la reparat”, a declarat Marius Mitrof, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Incendiul izbucnit în urma bombardamentului a fost atât de puternic, încât pompierii au cerut şi ajutorul colegilor germani.

La două ore de la tragedie, Garnizoana Galaţi a întocmit un raport către Marele Stat Major. Documentul a fost semnat de comandantul Matei P.

„Raportăm ca astăzi, 6 iunie 1944, ora 9:45, circa 72 de avioane inamice au bombardat oraşul Galaţi cu bombe incendiare şi explozive”, preciza acesta.

„Obiectivul principal menţionat în raport este aeroportul militar, unde au fost distruse 98 la sută din instalaţii, clădiri şi maşini. La 45 de minute după bombardament, bilanţul indica faptul că 13 soldaţi au fost ucişi, iar aerodromul a devenit impracticabil pentru o perioadă lungă de timp. De asemenea, în explozie au fost distruse materialele şi depozitele în care acestea se aflau au fost distruse, precum şi casele de pe străzile Poşta Veche, Războieni şi Stelei”, se arată în documentul păstrat în Arhivele Naţionale ale României.

Printre eroii care au luptat pentru dreptate îi menţionăm pe căpitanul Alexandru Şerbănescu, Constantin Cantacuzino, fostul pilot şef al companiei de transport aerian civil şi locotenenţii Ion Dobran şi Tudor Greceanu.

Cum arăta aeroportul gălăţean înainte de bombardament

Încadrate de grădini, două clădiri se răsfăţau în soare: una era a administraţiei, cealaltă era gara cu bufet, o casă de bilete, vama, poliţia şi magazia de bagaje.

„Pretutindeni domnea o curăţenie exemplară. Uşile şi ferestrele erau vopsite în alb, iar clădirea în care era instalată gara era despărţită în două: gara propriu-zisă şi instalaţiile de energie electrică. Trecând în ateliere, un avion mare, biplan, tip Avia Bh 25 aştepta să fie reparat. Deodată un sunet prelung de sirenă se aude asurzitor, anunţând plecarea avionului de Constanţa. Pasagerii urcau în cabină, pilotul se aşezase la locul său. La un semn «helicea îşi începe zbârnâitul», iar avionul se înălţa spre cer, ca o pasăre cu aripile larg deschise. A făcut un ocol larg şi apoi a luat drumul către meleagurile dobrogene”, a explicat Marius Mitrof.

Aeroportul din Galaţi era deservit de două tipuri de avioane. Monoplane Junkers F 13 care aveau de trei ori pe săptămână ruta Bucureşti-Galaţi-Iaşi-Cernăuţi şi biplanele Avia Bh 25 care mergeau zilnic Galaţi-Chişinău-Iaşi şi Galaţi-Constanţa-Balcic.

De Sfântul Ilie, pe 21 iulie 1937, într-un zbor de propagandă al aviaţiei civile,  pe aerodromul din Galaţi, ateriza avionul „România”, un trimotor al aviaţiei civile, cel mai mare avion al aviaţiei noastre comerciale. La bord se aflau doisprezece ziarişti acreditaţi pe lângă ministerul aerului şi trei persoane din echipaj, avionul fiind pilotat de pilotul Evghenovici.

La 9 septembrie 1937, ziarele locale anunţau că „Galaţii au devenit un Centru Comercial Aeronautic graţie avioanelor L.A.R.E.S.”, fiind prezentate rutele de zbor de la Galaţi şi spre Galaţi, orarul şi preţul biletelor. Zborurile erau zilnice, mai puţin duminică.

După război, aeroportul din Galaţi a mai funcţionat câţiva ani. În 1958, sub pretextul că acesta nu este eficient şi merge pe pierdere, a fost desfiinţat. Pe amplasamentul său, după sistematizarea oraşului, s-a construit Fabrica de Sârmă, Cuie şi Lanţuri, multe dintre hangare fiind folosite în continuare în sistemul de producţie, s-au trasat noi străzi, s-au mai construit alte câteva fabrici, iar din 1970, a început construirea Cartierului Aeroport, cu blocuri muncitoreşti.