Spărgătorul de gheaţă de 2 miliarde de dolari, construit în România, a eşuat pe Dunăre în timp ce era livrat
0Incidentul s-a petrecut pe 3 august pe canalul Sulina, însă din fericire nava „Nuyina” a fost repusă pe apă după circa o oră, răstimp în care şenalul navigabil a fost complet blocat. Spărgătorul de gheaţă (care are ca beneficiar statul australian) nu a fost avariat.
Incident naval ce putea avea urmări catastrofale, luni, 3 august 2020, pe canalul Sulina al Dunării. Spărgătorul de gheaţă Nuyina, construit în Şantierul Naval Damen Galaţi (în fapt cel mai scump spărgător de gheaţă din lume, având în vedere că preţul lui final va ajunge la 2 miliarde de dolari australieni, echivalentul a 1,2 miliarde de euro) a intrat în malul Canalului Sulina din cauza unei manevre greşite făcută de remorcherele cu care era transportat în vederea efectuării unor probe pe Marea Neagră.
„În timpul manevrei de tranzitare a Canalului Sulina, l-au scăpat din remorci la malul stâng. Nu s-a pus traversa, s-a pus într-un unghi de 45 de grade faţă de axul şenalului. S-a lucrat timp de o oră, perioadă în care s-au dat alte remorci. Nava a fost repusă în şenal şi îşi continuă voiajul, fără avarie. Singura chestie a fost că nu s-a putut trece pe lângă el în intervalul acesta de o oră”, a declarat, la Radio România, Dan Iulian Ichim, căpitan şef al Portului Tulcea.
„Fiind o navă mai lungă decât lăţimea canalului nu avea cum să îl blocheze, că mulţi au speculat legat de Rostock, dar acolo a coincis lungimea navei cu lăţimea canalului. Acesta a rămas într-un unghi de 45 de grade faţă de axul şenalului. De scufundat nu avea cum, nu e zonă cu piatră ca să se spargă. Singurul inconvenient e că a blocat navigaţia în zonă aproape o oră. Am reuşit să o aducem la mal cu remorcherele pe care le avea el în convoi. E un corp de navă, de fapt, şi era remorcat către mare. Avea şi un remorcher al şantierului şi unul de-al AFDJ”, a mai adăugat căpitanul şef de la Tulcea.
Trebuie spus că lucrările la spărgătorul de gheaţă Nuyina au început în 2017, la Şantierul Naval Damen din Galaţi, la comanda statului australian, care îl va folosi ca navă de cercetare principală în cadrul Diviziei Antarctice. Nava are un cost final de 2 miliarde de dolari (la Galaţi s-a făcut însă doar corpul şi echiparea de bază; echiparea cu sofisticata aparatură este o altă poveste şi înseamnă de fapt cea mai mare parte a sumei menţionate), o lungime de peste 160,3 de metri şi o lăţime de 25,6 metri.
Nava ar fi trebuit să fie dată în exploatare în 2020 (ca înlocuitoare a spărgătorul Aurora Australis), însă termenul final de livrare a fost amânat pentru 2021 deoarece pandemia a întârziat lucrările.
Incidentul de luni a readus în memoria publicului un eveniment similar petrecut în 1991, atunci când nava ucraineană Rostock a eşuat pe Dunăre în apropiere de localitatea Partizani şi nu a mai putut fi scoasă decât bucată cu bucată (şi nici măcar acum complet). Naufragiul a afectat grav navigaţia în zonă timp de câţiva ani, fiind nevoie de săparea unui nou şenal, pentru devierea traficului fluvial. Scoaterea navei Rostock costat deja peste 15 milioane de euro, iar firmele implicate au dat în judecată statul român pentru suplimentarea plăţilor.
Vă mai recomandăm şi:
Insula de nisip din dreptul oraşului Galaţi cotropeşte tot mai mult mijlocul Dunării FOTO/VIDEO