Soarta unui proiect unic în România. Centrul de Pescuit trebuia să fie al doilea ca mărime din Europa
0O construcţie ridicată de comunişti pentru înfiinţarea Centrului Român de Modelare a Uneltelor de Pescuit a fost abandonată. După Revoluţie, Facultatea de Piscicultură nu a mai avut resurse financiare pentru a continua proiectul, astfel încât bazinul nu a fost terminat nici până în prezent.
Construcţia bazinului a început în anul 1987. Autorităţile au vrut să construiască la Galaţi un centru de cercetare pentru optimizarea uneltelor de pescuit oceanic, care ar fi trebuit să se numească Centrul Român de Modelare a Uneltelor de Pescuit. Conform planului, Institutul ar fi trebuit să fie al doilea ca mărime din Europa.
„La vremea aceea, bazinul s-ar fi încadrat în infrastructura de elită a cercetării ştiinţifice din domeniul pescuitului oceanic, devenind, astfel, al doilea cel mai mare din Europa. Menirea acestui bazin, o complexă infrastructură de cercetare, a fost aceea de a asigura prin metode specifice de modelare optimizarea principalei unelte a flotei noastre de pescuit oceanic, traulul”, povesteşte profesorul universitar Victor Cristea, unul dintre specialiştii implicaţi în proiect.
Foto Cornelia Mazilu
Specialiştii spun că erau mai multe argumente care justificau amplasarea acestei unităţi de cercetare la Galaţi. În primul rând, obiectivul a figurat în planul de investiţii al fabricii de materiale şi unelte de pescuit din Galaţi, subunitate a Întreprinderii de pescuit oceanic din Tulcea (IPO Tulcea), fabrica respectivă urmând să beneficieze de rezultatele activităţii de cercetare. Ulterior, investiţia a fost transferată la Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, în cadrul căreia funcţiona specializarea „Tehnica pescuitului oceanic”, unică în peisajul învăţământului superior din Romania, în care erau pregătiţi specialişti pentru flota de pescuit oceanic.
La acea vreme, România avea o flotă compusă din peste 40 de nave de pescuit oceanic, dar şi depozite frigorifice la Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Tot atunci, Facultatea de Piscicultură din Galaţi atrăgea sute de studenţi din toată ţara datorită tradiţiei şi a calităţii educaţiei.
Foto Cornelia Mazilu
Piscicultura din Galaţi, trasă pe linie moartă
În plus, Galaţiul era considerat „Mecca pescăriei din România”, relatează profesorii de la Facultatea de Piscicultură. Avea învăţământ superior la Universitatea Dunărea de Jos, cercetare piscicolă la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură, mai multe ferme piscicole (Brateş-crescatorie, Brateş-pepiniera, Sovarca, Mata Radeanu, Movileni, Braniştea, Vlădeşti) precum şi una dintre cele mai mari fabrici de conserve de peşte din ţară. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical.
Sursa Arhivă Adevărul
„Este cunoscut faptul că actualul context socio-economic şi politic nu este foarte prietenos cu sectorul pescăresc. Drept rezultat, fermele piscicole, cele care încă mai au activitate, funcţionează în regim de avarie, iar renumita fabrică de conserve din Galaţi a devenit doar o amintire frumoasă”, spune profesorul Cristea.
Totuşi, ideea găsirii unei soluţii pentru valorificarea infrastructurii clădirii nefinalizat nu a fost abandonată. Specialiştii de la Universitatea „Dunărea de Jos” se gândesc să dezvolte un alt sistem de cercetare adaptat cerinţelor moderne.