Românul care acuză excese de putere şi cere în instanţă anularea dispoziţiei privind organizarea slujbelor religioase

Un bărbat din Bacău a dat în judecată Ministerul de Interne şi cere anularea unei prevederi din ordonanţa militară nr. 1 pe motiv că i se încalcă libertatea de conştiinţă, fiindu-i interzis să participe la serviciile religioase oficiate de preoţi în biserici.

I.P., un bărbat din Bacău, a dat în judecată Ministerul de Interne la Curtea de Apel Galaţi şi cere anularea parţială a art.2 din ordonanţa militară nr. 1 motivat de faptul că este creştin ortodox practicant, iar prin dispoziţiile amintite consideră că i se încalcă drepturile, fiindu-i interzis să participe la slujbele Bisericii Ortodoxe.

Acesta apreciază că prin reglementarea amintită Ministerul Afacerilor de Interne a făcut exces de putere, deoarece şi-ar fi exercitat dreptul de apreciere atât prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege, cât şi prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

”Pe durata stării de urgenţă este restrâns exerciţiul următoarelor drepturi: libera circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învăţătură, libertatea întrunirilor, dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică. Analizând acest articol, se constată că nu formează obiect al restrângerii libertatea conştiinţei consacrată şi garantată ca libertate individuală în art.29 din Constituţia României. Parte a libertăţii de conştiinţă o constituie libertatea de credinţă religioasă. Libertatea de credinţă religioasă are atât o componentă interioară, intimă, sentimentul religios, convingerea intimă în existenţa lui Dumnezeu, dar şi o componentă exterioară constând în manifestarea publică a credinţei prin participarea la slujbele de adorare a Divinităţii, slujbe oficiate de preoţi, episcopi şi slujitori bisericeşti în lăcaşuk de cult care este biserica. Cum prin interzicerea accesului publicului-în speţă a credincioşilor-la serviciul religios care are loc în biserică fără ca decretul de instituire a stării de urgenţă măcar o restrângere a libertăţii conştiinţei, dispoziţiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita competenţei proprii în punerea în aplicare a respectivului decret, dar şi libertatea fundamnetală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi”, este motivaţia care a stat la baza deschiderii acţiunii în justiţie a băcăuanului.

I.P. contestă şi dispoziţia care impune un număr de 8 persoane la serviciile religioase precum nunţi, botezuri, cununii şi înmormântări, susţinând că este arbitrară deoarece nu ar exista un studiu ştiinţific ”serios” care să demonstreze că prezenţa a 8 persoane garantează nerăspândirea virusului.

Bărbatul spune că dispoziţia este şi discriminatorie pentru că nu se ţine de faptul că la evenimente precum înmormântările ar putea veni mai multe rude directe decât numărul prevăzut de lege. ”Cine şi cum decide care dintre fii, nepoţi, soţi, părinţi participă la acest eveniment irepetabil, încărcat de o mare emoţie sufletească?”, întreabă retoric I. P. în acţiunea depusă la instanţă.

Acesta susţine că în mediul online s-a lansat şi o petiţie, intitulată ”Nu ne interziceţi Sfânta Liturghie”, care ar fi fost semnată până acum de 3.590 de persoane. Cererea băcăuanului a fost înregistrată la instanţă pe 7 aprilie, dar o zi mai târziu acesta a depus o solicitare de renunţare la judecată. Curtea de Apel Galaţi va lua în discuţie ambele cereri ale bărbatului pe 23 aprilie, când a fost stabilit primul termen de judecată.