Recidivistul care păcălea din închisoare bătrâni cerându-le mii de euro pentru presupuse accidente. Pedeapsa drastică primită

Un bărbat încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă de la Galaţi a reuşit să înşele mai multe persoane, mai ales bătrâni, pe care i-a lăsat fără niciun ban, iar în unele cazuri i-a convins chiar să se împrumute.

Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat definitiv, pe 18 noiembrie, pe Marian Tudorel Tănăsache, un recidivist încarcerat în prezent în Penitenciarul de Maximă Siguranţă de la Galaţi, la 12 ani, 8 luni şi 396 zile închisoare pentru înşelăciune prin contopirea mai multor sancţiuni penale primite de-a lungul anilor. Complicele acestuia, Neculai Schwartz, a primit 5 ani, 11 luni şi 15 zile închisoare.

Cei doi au fost obligaţi să îi restituie aproape 7.000 de lei unei femei, pe care au păcălit-o, spunându-i că o rudă apropiată a provocat un accident de circulaţie şi au nevoie de bani ca să o reprezinte în instanţă. Marian Tudorel Tănăsache nu este la prima condamnare de acest gen.

În 2014, Judecătoria Vaslui îl condamna la patru ani de închisoare pentru că a păgubit mai mulţi bătrâni din judeţul Vaslui, inventând accidente în care se presupunea că ar fi implicate rude ale acestora. Tănăsache a fost arestat  în decembrie 2013 după ce a reuşit să păcălească doi bătrâni într-o singură zi.

Judecătorii l-au obligat să achite victimelor sale peste 18.000 de lei, bani pe care bătrânii i-au dat fără să stea pe gânduri şi pe care sunt slabe şanse să îi mai recupereze vreodată. În majoritatea situaţiilor, Tănăsache solicita victimelor drept onorariu pentru aşa zisa apărare 3.000 de euro.

Victimele erau alese la întâmplare

Cum bătrânii nu aveau aceşti bani, îi ofereau toată agoniseala din casă, ba au fost situaţii şi când s-au împrumutat de bani. Marian Tudorel Tănăsache este un infractor cu state vechi, fiind eliberat din penitenciar în vara lui 2013, unde a ispăşit o pedeapsă de zece ani pentru tâlhărie.

Victima, spun poliţiştii, este aleasă la întâmplare, prin formarea unei combinaţii de numere din reţelele de telefonie fixă, ori după studierea şi obţinerea unui minim de date referitoare la membrii familiei, numele, locul de domiciliu sau reşedinţă al acestora.

Apelantul afirmă că este fiul (nepotul) potenţialei victime, susţine că a comis un accident rutier în urma căruia victima (în general un copil) este rănită grav. Motivează că are vocea schimbată din cauza emoţiilor sau rănilor, că se află la spital ori în arestul Poliţiei.

Conversaţia continuă prin intervenţia telefonică a ”avocatului”, al doilea infractor, care realizează instructajul: dacă se deţine telefon fix, receptorul va fi luat din furcă şi aşezat alături; nu se discută cu nimeni datorită gravităţii faptei; victima înşelăciunii este îndrumată să depună toţi banii din casă pe numele persoanei vătămate prin accidentul rutier pentru ca aceasta să nu mai depună plângere.