Punere în scenă controversată: „Diavolul şi moartea”, dramă şi umor negru laolaltă

Cea mai nouă piesă la care lucrează actorii Teatrului Dramatic a stârnit protestele bisericii în alte ţări. Totul se face sub bagheta unui tânăr regizor austriac, care a mai montat în România încă cinci piese.

„Tod und teufel", în traducere liberă „Diavolul şi moartea" este cea mai nouă producţie teatrală la care lucrează actorii Teatrului Dramatic din Galaţi.

Regizorul Ulf Dűckelmann, un austriac de vreo 30 de ani, îi provoacă pe actorii gălăţeni la o dramă cu umor negru, dar cu adânci implicaţii în lumea bisericească.
Pe scurt, este povestea unui preot care pleacă în căutarea păcatului.

„Preotul Bley (n.r. - jucat de directorul Teatrului Dramatic Vlad Vasiliu) nu vrea să rămână doar la ideea de a afla despre păcat din confesiunile oamenilor şi vrea să intre în contact direct cu el. După mai multe experienţe acesta găseşte păcatul, chiar de mai multe ori, dar îşi dă seamă că a plătit scump pentru această căutare greşită, este dezamăgit şi convins că nu merită această căutare", ne povesteşte pe scurt regizorul austriac.

Chiar dacă textul pentru spectacolul care va avea premiara chiar în preajma „Floriilor" a fost mult „periat" faţă de varianta sub care se joacă în Austria, Germania sau Elveţia, acesta rămâne pe alocuri şocant.

Surprinzător, spectatorii nu sunt impresionaţi de scenele cu sens explicit sexual, ci de răutatea cu care reacţionează personajele. „Toată lumea a văzut la aceste personaje răutate brută", mai spune regizorul.

Cu toate că preotul trece prin mai multe experimente sexuale, biserica n-a reacţionat la mesajul piesei, pe care l-a considerat până la urmă spiritual. Asta se întâmpla însă în Germania sau Austria!

Întrebat dacă se teme de o reacţie din partea bisericii din Galaţi, Ulf Dűckelmann este convins că aceasta va vedea adevăratul mesaj şi nu va avea nimic de spus.
„Nu este un atac la biserică sau la religie", afirmă regizorul austriac.

Textul original al piesei este scris de Peter Turrni şi este tradus în 17 limbi. Piesa a fost pusă în scenă pentu prima dată la începutul anilor '90. De ce a ales regizorul să monteze această piesă tocmai la Galaţi?

„Cred că acum este momentul potrivit. Piesa ilustrează golul pe care oamenii îl simt în suflet. Este ciudat că oamenii nu găsesc o cale de a comunica unii cu alţiidin cauza rapidităţii cu care trăim şi din cauza egoismului din ce în ce mai exagerat din oameni", mai spune Ulf Dűckelmann.