Protest pentru salvarea istoriei Galaţiului: „Asistăm la distrugerea sistematică a patrimoniului arhitectural”

Două organizaţii neguvernamentale -  „Mila 80” şi „Galaţi, oraşul meu”  - au demarat o acţiune de strângere de semnături în acest sens. Asociaţiile cer Primăriei să facă o evaluare corectă şi o restaurare responsabilă a clădirilor şi obiectivelor istorice pe care le are în administrare, dar şi pentru a întări răspunderea proprietarilor de clădiri de patrimoniu.

Starea din ce în ce mai proastă a clădirilor istorice din administrarea Primăriei Galaţi a determinat două asociaţii neguvernamentale din Galaţi să pornească un demers hotărât pentru a impune autorităţilor să-şi facă datoria.

Demersul va debuta în aceste zile cu o campanie de strângere de semnături de la cetăţenii oraşului, care sunt invitaţi să se alăture acestei iniţiative care se va concretiza apoi într-un proiect de hotărâre de Consiliul Local, care va avea în vedere conservarea patrimoniului iatoric al urbei.

Iată în continuare textul complet al protestului celor două organizaţii neguvernamentale din Galaţi:

„De miercuri, ştirea despre casele iremediabil afectate de lucrările de lărgire ale străzii Traian (zona intersecţiei cu strada Tecuci) face ocolul televiziunilor naţionale. Unele sunt clădiri în care locuiesc chiriaşi şi sunt deţinute de Primăria Municipiului Galaţi, iar altele sunt spaţii comerciale private.

Nu modul în care se răsfrânge acest eveniment asupra imaginii oraşului face obiectul acestui text, ci atitudinea autorităţilor locale faţă de patrimoniul construit din oraşul istoric. 

Cu toţii ştim că în cel de-al Doilea Război Mondial şi în perioada regimului comunist Galaţiul a suferit modificări majore ale arhitecturii urbane. Fie că a fost vorba de bombardamente sau de planuri de reconfigurare urbanistică, timpul a demonstrat că oraşul a ajuns ca în anul 1989 să aibă o înfăţişare neunitară, ilogică şi lipsită de armonie.

Strada Domnească nr. 24, Palatul Gheorghiu este abandonat de două decenii FOTO C Crângan

Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 27 de ani este o dovadă că modul în care ne raportăm la istoria locală (şi la mărturiile fizice ale acesteia) nu s-a schimbat nici după Revoluţie. Afrontul faţă de patrimoniul construit din Galaţiul vechi continuă zilnic. Lucrările de pe strada Traian (segmentul corespondent fostei străzi Frumoase) sunt cel mai actual exemplu.

După ce în anii trecuţi au fost dărâmate toate clădirile de pe latura estică, devine tot mai evident că lucrările efectuate au un impact dezastruos şi pentru cele de pe partea opusă. Prin astfel de lucrări suntem martori la distrugerea sistematică a patrimoniului arhitectural al Galaţiului.

Liceul Cuza, abandonat şi lăsat să se dărâme FOTO Costel Crângan

Cum menţionam şi mai sus - acesta este doar un exemplu, pentru că numeroase clădiri deţinute atât de primărie, cât şi de persoane private se află în avansate stadii de degradare şi sunt lăsate să se dărâme. Acest fenomen este sinonim cu ruinarea patrimoniului istoric şi arhitectural prin lipsa intervenţiilor specifice, responsabile, de restaurare şi reinserare în circuitul cultural şi economic.

Autorităţile locale nu şi-au asumat în nici un moment din ultimii 27 de ani un plan concertat şi coerent  prin care potenţialul cultural şi economic să fie armonizat cu resursele de patrimoniu imobil ale Galaţiului, implicit cu istoria comunităţii.

Poarta Turcească din Galaţi, un exemplu de obiectiv lăsat de izbelişte FOTO Costel Crângan

Prin acţiunile desfăşurate în ultimii ani de mai multe asociaţii locale a fost demonstrat interesul gălăţenilor faţă de istoria locală. În plan fizic, acesta se poate traduce prin dorinţa locuitorilor de a beneficia de un context spaţial protejat în care valorile comunităţii gălăţene să fie redescoperite, vehiculate şi transmise nealterat generaţiilor viitoare.

De aceea, vom iniţia la nivelul municipiului o acţiune de strângere de semnături prin care să determinăm Primăria Municipiului Galaţi să se angajeze într-un proces de evaluare şi restaurare a imobilelor istorice pe care le deţine. În acelaşi timp, vizăm ca acest angajament să conţină şi modul în care autorităţile locale relaţionează cu proprietarii particulari ai clădirilor istorice abandonate sau aflate în stare de degradare”.