Patronul Combinatului Siderurgic de la Galaţi face un anunţ revoluţionar. Ce este, de fapt, „oţelul verde”

Miliardarul Sanjeev Gupta, noul proprietar la Combinatului Siderurgic Liberty Steel de la Galaţi a vizitat timp de două zile în România pentru a analiza situaţia colosului industrial, dar şi pentru a purta discuţii cu reprezentanţii statului român legate de ajutoare de stat pentru perioada de pandemie.

Omul de afaceri Sanjeev Gupta (preşedinte executiv al G.F.G Alliance, din care face parte şi Liberty Steel Galaţi) a ales ca primă destinaţie de afaceri România, imediat după ridicarea restricţiilor de circulaţie din UK şi UE, iar acest lucru care arată importanţa deosebită a combinatului siderurgic de aici în strategia gigantului mondial al oţelului.

În prima fază,  Sanjeev Gupta a analizat, pe 25 mai, situaţia colosului industrial de la Galaţi (care chiar dacă nu mai are grandoarea de odinioară, tot mai are 5.000 de angajaţi şi este cel mai important producător de oţel din estul Europei), prilej cu care a făcut o serie de strategia de afaceri ce va fi aplicată în perioada următoare.

Astfel, am aflat că grupul Liberty Steel îşi menţine neschimbat planul de a investi un miliard de euro în modernizarea combinatului de Galaţi în următorii 10 ani, în ciuda problemelor generate de pandemie. Mai mult decât atât, o mare parte dintre investiţii vor fi în instalaţii prietenoase cu mediul.

Sanjeev Gupta a precizat că deşi criza coronavirusului a dus la o scădere cu aproape 30 la sută a pieţei oţelului la nivel mondial, din punctul de vedere al Liberty Steel a adus şi o serie de oportunităţi.

„Cea mai mare oportunitate pe care o vedem este aceea de a accelera strategia noastră GREENSTEEL, de a ne moderniza tehnologiile şi a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. Şi vrem ca Galaţiul să fie primul combinat din Europa care produce „oţel verde”. Pentru că, inclusiv această criză, ne demonstrează că acesta este viitorul producerii de oţel în Europa şi în lume”, a declarat Sanjeev Gupta.

Pentru cei care nu ştiu, precizăm noţiunea de „oţel verde” se referă la oţelul obţinut cu o cantitate de emisii poluante foarte mici, scopul final fiind ca amprenta de carbon să devină zero prin folosirea unor tehnologii bazate pe resurse energetice regenerabile.

De asemenea, acesta a ţinut să mulţumească siderurgiştilor gălăţeni pentru că, fie şi în condiţiile pandemiei, au reuşit să continue operaţiunile combinatului în condiţii de deplină siguranţă.

Alături de miliardar indiano-britanic în delegaţie au fost şi Roland Junck, preşedinte pentru Europa şi Marea Britanie Liberty Steel, precum şi Paramjit Kahlon, recent numit director general pentru Siderurgie Primară şi Minerit Integrat Liberty Steel.

Marţi, 26 mai, Sanjeev Gupta s-a întâlnit cu premierul Ludovic Orban pentru a discuta o serie de chestiuni legate de politica naţională în domeniul siderurgiei. Deşi discuţiile nu au fost făcute publice, rezultatele s-au văzut în scurt timp.

Pe 27 mai, Ministerul Energiei a anunţat că Guvernul României a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind o schemă de ajutor de stat pentru marii consumatori de energie din 15 domenii de activitate, prin intermediul certificatelor de emisii de CO2. De această schemă vor beneficia, aproximativ 170 de unităţi industriale, printre care şi combinatul siderurgic de la Galaţi.

Conform documentului (care finalizează demersuri începute pe finalul lui 2019), vor beneficia de ajutor companiile active în România în sectoarele care se confruntă cu costurile semnificative ale electricităţii şi care sunt în mod special expuse la concurenţa internaţională.

„Aprobarea acestei ordonanţe vine în contextul în care, de la instituirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, consumatorii finali de energie electrică din România s-au confruntat cu costuri în creştere ale consumului de energie electrică cauzat de transferul costului dioxidului de carbon în preţul electricităţii. Consecinţele acestor creşteri ale costurilor au fost resimţite în special de consumatorii industriali energointensivi, cărora le-a fost periclitată în mod semnificativ competitivitatea pe piaţa internă europeană şi le-a fost afectată poziţia pe piaţa concurenţială mondială, riscul iminent fiind relocarea acestora” a precizat Ministerului Energiei.