Megaproiectul tunelului pe sub Dunăre de la Galaţi. Noul primar: „Este ilegal! Nu plătim, chiar dacă există contract“
0Neînţelegerile dintre oficialii Primăriei Galaţi şi firma care a câştigat, prin licitaţie, contractul pentru studiul de fezabilitate şi studiul geotehnic pornesc de la faptul că o serie de lucrări sunt făcute pe teritoriul judeţului Tulcea, deci legal nu pot fi decontate de Galaţi.
Mega-proiectul unui tunel rutier dublu pe sub Dunăre, care să lege malul gălăţean de cel tulcean, lansat în urmă cu patru de ani de către fostul primar al Galaţiului, Marius Stan, a intrat într-un impas major, fiind, practic, foarte aproape de a fi anulate toate procedurile deja demarate.
Primarul municipiului Galaţi, social-democratul Ionuţ Pucheanu a anunţat că nu va face niciun fel de plăţi către firma care face, începând din 2015, studiul de fezabilitate şi studiul geotehnic pentru construcţia tunelului, deoarece, deşi există contracte ferme între instituţie şi concernul internaţional Louis Berger (prin subsidiara Louis Berger Romania).
„Primăria nu a plătit absolut nimic până în momentul de faţă, iar Louis Berger nu a mai făcut nicio altă lucrare în acest sens. Tot avem discuţii vizavi de oportunitatea continuării acestui proiect, asta şi pentru că eu nu voi accepta să plătim nicio sumă de bani atâta timp cât lucrările sunt făcute într-o altă unitate administrativ-teritorială decât Galaţi”, a declarat Pucheanu.
Primarul Galaţiului a mai spus şi că la începutul lunii februarie a avut o ultimă rundă de discuţii cu reprezentanţii Louis Berger, prilej cu care nu s-a putut ajunge la un numitor comun deoarece „ nici dumnealor nu pot veni cu un argument legal solid, care să stea în picioare, în afară de a ne spune că avem contract. Nu e de ajuns”.
Contactată de reporterii „Adevărul”, compania Louis Berger România nu a comentat deocamdată neînţelegerile cu Primăria Galaţi.
„Nu avem nici un temei legal de a plăti forajele care au fost făcute la Tulcea! În cel mai rău caz, vom ajunge să ne judecăm. Acordul de voinţă între două părţi, Consiliul Local şi o entitate privată nu poate excede cadrul legal naţional”, a mai adăugat Ionuţ Pucheanu.
Cum s-a ajuns aici
Ideea, lansată de fostul primar Marius Stan (PNL, UNPR), în 2013, atunci când proiectul a fost inclus pe lista proiectelor strategice ale municipiului Galaţi pentru exerciţiul financiar european 2014-2020. În baza hotărârii CLM Galaţi nr 238/2013, prin care tunelul a fost înscris în lista proiectelor strategice, a fost comandat studiul de prefezabilitate, realizat de firma elveţiană Basler & Hofmann AG.
Lungimea tunelului ar urma să fie de 2,06 km, din care 1,56 km galeria propriu-zisă, săpată cu utilaje speciale, iar 0,5 km ar fi realizaţi prin săpătură deschisă. Lungimea totală a şoselei ce ar urma să lege malul gălăţean de cel tulcean ar fi de 8,96 km. Tunelul va avea două benzi de circulaţie şi o bandă de urgenţă. La fiecare 500 de metri vor fi ieşiri de urgenţă către galeriile de salvare. Tunelul ar fi estimat să coste aproximativ 230 milioane euro fără TVA.
Ideea a prins şi mai mult contur în decembrie 2015, când, în urma licitaţiei, fostul edil a dat firmei Louis Berger România ordinul de începere a expertizelor geologice, fiind identificate în 2016 şapte posibile locaţii pentru construirea tunelului.
„Firma respectivă s-a apucat de treabă. A închiriat nişte barje, a făcut deja nişte studii geo pe cele două maluri, a identificat şapte posibile locaţii şi urmează să continue lucrarea cu studiile geo pe fundul Dunării, pentru o corelare de date. Sunt în grafic. Proiectul merge mai departe, în ciuda unora cărora le place să vorbească pe după uşi”, declara Stan în februarie 2016.
Valoarea contractului încheiat de Primăria Galaţi cu Louis Berger România este de 3,9 milioane de euro, dintre care 2,5 milioane de euro pentru prima etapă (studiu geotehnic şi studiul de prefezabilitate, care sunt aproape gata), iar restul pentru proiectul tehnic, care poate fi scos din ecuaţie, conform contractului, dacă prima etapă conduce la concluzia că tunelul nu se poate face.
Lucrurile s-au precipitat în privinţa tunelului şi pentru că Guvernul a anunţat că va sprijini construirea unui pod peste Dunăre la Brăila (aflat la doar câţiva kilometri distanţă de locul unde se preconiza că se va face tunelul), pentru care fostul executiv a alocat fonduri în vederea actualizării studiului de fezabilitate şi a realizării proiectului de execuţie.