Medicii români de legendă de acum 100 de ani. Îşi tratau pacienţii cu amabilitate şi erau de un sentimentalism romantic

În perioada interbelică, medicii Nicolae Alexandrescu şi Grigore Bâzgan făceau cinste meseriei prin aportul pe care l-au adus sistemului sanitar. Erau extrem de pricepuţi şi aveau un simţ clinic impresionant.

Şi-au dedicat întreaga viaţă domeniului medical şi au rămas în istoria Galaţiului, fiind acum nume de referinţă în medicină. Unul dintre aceştia este doctorul Grigore Bâzgan, născut la 26 octombrie 1886, în comuna Codăeşti, judeţul Vaslui.

Pentru că în anii de studiu a fost unul dintre cei mai buni elevi, în urma susţinerii unui concurs, acesta a fost primul intern definitiv, inclus în serviciul Spitalului „Sf. Spiridon”, devenind la 1 ianuarie 1924 a devenit medic primar definitiv al acestei unităţi sanitare din Galaţi.

Doctorul Bâzgan era profesionist desăvârşit, iar câştigurile sale erau pe măsură. Înainte de a ajunge în oraşul de la Dunăre, acesta a fost preparator al Institutului Antirabic din Iaşi, asistent al Laboratorului de Histologie al Facultăţii de Medicină din Iaşi, medic secundar provizor şi medic secundar definitiv, pentru acest post susţinând un concurs de chirurgie la Spitalul „Sf. Spiridon”.

În perioada interbelică, doctorul Bâzgan a fost şi şef de lucrări la clinica a II-a chirurgicală care era atunci condusă de renumitul profesor Tănăsescu. Înainte de a ajunge însă la Galaţi, medicul a fost şi profesor de anatomie, fiziologie şi mica chirurgie la Şcoala de agenţi sanitari din Iaşi, precum şi medic asistent la Institutul Antirabic din Iaşi.

Nu puţine au fost realizările sale, astfel că dr. Bâzgan a fost răsplătit cu ordinul Steaua României cu spade în grad de Cavaler Meritul Sanitar clasa I, Avântul Ţării din 1913, Bărbăţie şi Credinţă clasa a II-a.

FOTO Pinterest

Acesta locuia într-o casă superbă, cu două etaje, construită în anul 1933, pe strada Domnească la numărul 107 şi era căsătorit cu frumoasa fiică a unui grec înstărit. Imobilul cuplului a fost ridicat de către arhitectul I. Giurgea şi constructorul G. Cometto în stilul Art Deco.

Nicolae Alexandrescu este un alt nume de referinţă în medicina gălăţeană. Acesta a fost preşedinte al Crucii Roşii şi şeful serviciului de tuberculoză din cadrul Spitalului „Elisabeta Doamna”, fiind renumit pentru simţul clinic de care dădea dovadă.

Prin ascultare cu stetoscopul şi percuţie, acesta localiza cu exactitate infiltratul sau caverna tuberculoasă şi bridele friboase care ţineau agăţat pulmonul în caz de pneumotorax. Îşi trata pacienţii cu amabilitate, iar cei care l-au cunoscut, au spus că era de un sentimentalism romantic.

În anul 1935, când era preşedinte al Societăţii de Profilaxia Tuberculozei, acesta a cerut Primăriei oraşului Galaţi, ca sediul în care funcţiona spitalul de tuberculoşi, situat pe strada Beldiman numărul 63, să treacă în proprietatea definitivă a acestei instituţii.

Doctorul Alexandrescu a locuit pe strada General Berthelot, la numărul 98. Casa sa găzguieşte astăzi Direcţia Judeţeană de Statistică, iar în gardul de fier forjat încă se mai păstrează iniţiala A, cel mai probabil de la prenumele renumitului medic. Pentru a-i cinsti memoriei, în anul 1990, Primăria Galaţi a atribuit unei străzi numele Nicolae Alexandrescu.