Medic de la Spitalul de Urgenţe: "Lucrăm cu ustensile vechi de 40 de ani. Viaţa pacienţilor este pusă în pericol!"

Operaţiile se fac cu „materialul clientului" şi pe pipăite, dezvăluie medicii, sătui de subfinaţarea sistemului sanitar. Aproape toţi banii spitalului se duc pe salarii, iar cea mai mare parte din aparatură şi instrumentar se foloseşte de 40 de ani. De la leucoplast, seringi, sonde de intubare şi până la ustensilele chirurgicale de unică folosinţă, toate lipsesc cu desăvârşire.

Situaţia jalnică în care se află Spitalul Clinic de Urgenţă este inacceptabilă pentru o unitate sanitară de mărimea şi importanţa acesteia.

Un pacient internat, spre exemplu, în secţia Neurochirurgie, este nevoit să scoată bani din buzunar pentru aproape toate materialele sanitare şi medicamentele necesare tratamentului său.

Pansamentul, mănuşile, leucoplastul, seringile şi mai ales medicamentele nu mai sunt de găsit în farmacia spitalului, medicii şi asistentele fiind nevoiţi să le ceară bolnavilor sau aparţinătorilor acestora să le cumpere dela farmacia din faţa spitalului.

„Sunt lucruri elementare pe care nu le avem, cum ar fi mănuşile pentru consultaţii, seringile, aţa pentru sutură, pansamentul. Nu se poate aşa ceva. Spre exemplu, mănuşi cumpărăm noi, pentru că nu putem risca să ne îmbolnăvim sau chiar să transmitem noi vreo boală pacienţilor", a declarat dr. Corneliu Marinescu, medic primar neurochirurg.

Instrumentar de 40 de ani

În mod normal, conform legii, foarfecul, bisturiul şi restul instrumentarului chirurgical ar trebui să fie scoase din uz şi casate după opt ani de folosire. La Spitalul Judeţean, sunt folosite aceleaşi ustensile încă din anul 1971.

„Instrumentarul este vechi de aproape patru decenii. După opt ani trebuia casat, iar acum se află dincolo, nu de durata normală de folosire ci de limita bunului simţ. Eu am cumpărat instrumentar în valoare de 100.000 de euro", a mai spus doctorul Marinescu.

Chirurgie pe pipăite

Nici aparatura existentă nu răspunde cerinţelor unui act medical european.
„Masa de operaţie nu asigură poziţia corectă a bolnavului. Dacă acesta nu este aşezat cum trebuie, intervenţia este afectată din start. Pentru o operaţie la coloană, am nevoie de reperaj radiologic dar nu există aparat şi sunt nevoit să pipăi cu degetul".

Aceste lipsuri sunt resimţite acut în condiţiile în care, din cauza insuficienţei bugetului, 90 % din contravaloarea serviciilor medicale realizate, plătită de Casa de Asigurări de Sănătate, este cheltuită pentru plata salariilor.

Valentin Boldea, directorul DSP, a justificat această situaţie motivând că sindicatele din spitale au ameninţat cu greva dacă nu-şi primesc absolut toate drepturile salariale.