Mecanismul durerii. De ce oamenii o percep diferit şi ce-i de făcut atunci când suferinţa devine insuportabilă

De-a lungul timpului, medici din întreaga lume au încercat să afle cum poate fi prevenită şi combătută suferinţa bolnavilor. Nu de puţine ori, durerea i-a determinat pe pacienţi să recurgă chiar şi la gesturi extreme.

Durerea este principalul factor care îndeamnă persoanele să se prezinte la medic şi este principalul simptom care într-un fel, anunţă gravitatea unei afecţiuni.
 
„Acest lucru nu înseamnă că durerea este şi cel mai grav simptom sau cel care poate pune diagnosticul unei afecţiuni. Ştim cu toţii că sunt şi boli tăcute, dar care omoară: diabetul, hipertensiunea arterială, cancerele. Durerea în cancer este unul dintre simptomele care apar în stadiile avansate, atunci când volumul tumorii produce compresii sau lezarea ţesutului normal din jur”, a explicat pentru „Adevărul”, doctorul Valentin Boldea, medic de familie.

Specialiştii explică durerea ca fiind o leziune a ţesuturilor, care are un rol protector prin faptul că, fiind o senzaţie neplăcută, dirijează persoana către medic.

„Durerea este un simptom de cele mai multe ori subiectiv. Deşi s-a încercat de-a lungul timpului să se stabilească o scală a amplitudinii durerii, s-a observat că există mulţi factori variabili. Este vorba despre pragul de sensibilitate individuală. Sunt persoane care au pragul înalt şi atunci tolerează durerea până la nivele destul de înalte, dar sunt şi persoane care la aceeaşi intensitate a unor stimuli, acuză dureri atroce. Fiecare dă o notă diferită durerii”, a precizat doctorul Valentin Boldea, medic de familie.

Cele mai intense dureri

„Conform multor specialişti, cele mai mari dureri au loc în timpul travaliului, iar naşterea ar fi stimulul cu cele mai mari dureri. Alţii ar spune că neoplasmele şi anumite tipuri de cancer care au metastaze osoase au dureri de intensitate crescută. Aici este şi miza cea mai mare, pentru că în cancer discutăm despre un organism slăbit, la care durerea este invalidantă, creează imposibilitatea deplasării şi a alimentării. Provocarea cea mai mare o reprezintă nevralgiile, atunci când, din diverse cauze există o excitaţie continuă a sistemului nervos periferic. Aici sunt şi cele mai mari dileme pentru că deşi s-au incercat diverse substanţe medicamentoase, durerea nu a fost nici măcar diminuată, persoana recurgând la gesturi extreme, precum sinuciderea. Există însă şi metode chirurgicale de tratare a durerii, mai ales în nevralgii, în care se procedează la întreruperea traiectului nervos”, a precizat doctorul Valentin Boldea.

Şi durerile de dinţi sunt incluse în categoria celor mai sâcâitoare, de multe ori, acestea fiind primul motiv al prezentării la medic.

Paşii spre tratarea durerii

„În cazul durerilor minore, în primul rând trebuie identificată cauza care a determinat acea leziune la nivelul ţesutului: dacă este traumatism, infecţie sau degenerare celulară. Până la înlăturarea cauzei durerii, trebuie să acţionăm şi pentru diminuarea durerii care se percepe la nivel cerebral, unde o şi conştientizăm. Aici există diverse substanţe medicamentoase, unele cu eliberarea fără prescripţie, altele cu prescripţie şi regim special precum derivatele opioide (morfina) care de fapt sunt şi precursoare drogurilor”, a explicat doctorul Valentin Boldea.

În cazul durerilor foarte puternice, din cauza intensităţii acţiunii la nivel cerebral se pot produce şi modificări în activitatea altor organe.

„Într-o durere puternică începem să transpirăm, să respirăm mai repede, sau să avem un ritm cardiac accelerat. Au fost şi situaţii în care, din cauza unor dureri foarte puternice, s-au produs şi stopuri cardio-respiratorii. Durerea a devenit în momentul de faţă şi o disciplină distinctă, existând la nivel naţional o Asociaţie de Algeziologie care studiază cauza şi modalitatea de tratare a durerilor. În practica mea medicală, cele mai atroce dureri le-am întâlnit în cazul a două persoane bolnave de cancer de prostată şi cu metastaze osoase. Durerile erau foarte puternice chiar şi cu medicaţie opioidă. Este cumplit să vezi o astfel de persoană şi să fii în incapacitatea de a o ajuta, să nu îi poţi alina suferinţa”, a precizat medicul Boldea.

„Speranţa moare ultima şi eu zic să nu dezarmăm în faţa acestei provocări, pentru că altfel, medicina nu ar mai fi interesantă dacă nu ar exista şi provocări pe care ar trebui să le învingem”, a conchis doctorul Valentin Boldea.