Lecţia de omenie din „Programul Băbuţa“. Cum sunt salvaţi bătrânii satelor gălăţene de iarna grea şi de singurătate

Vârstnicii aflaţi în dificultate primesc din partea Primăriei ajutor la tăiat lemne, la adus apă, la curăţarea omătului şi la alte treburi gospodăreşti. Desemnaţi să facă asta sunt beneficiarii de venit minim garantat, supravegheaţi îndeaproape de primari, care sunt responsabili cu partea „psihologică”.

În câteva comune gălăţene funcţionează cu succes, de câţiva ani, un program social inedit şi neoficial – botezat, hâtru, „Programul Băbuţa” - care îşi propune să ajute bătrânii din cele două sate componente să treacă peste iarnă cu bine.

Campania a fost lansată prima oară prin 2003, la Tuluceşti, de către fostul primar Aurică Bogatu, apoi fiind preluată cu entuziasm şi de alte localităţi din judeţ. „Programul Băbuţa” a devenit un succes social, motiv pentru care, poate, n-ar fi rău să devină parte a strategiei oficiale a instituţiilor responsabile cu protecţia socială în România.

„Este ceva ce ţine de suflet, de omenie”

Una dintre comunele în care „Programul Băbuţa” este deja de notorietate este Vârlezi. După câte ne-a mărturisit Ştefan Patriche, primarul comunei, persoanele în vârstă din cele două sate componente (Vârlezi şi Crăieşti) sunt vizitate zilnic de cineva din partea primăriei, edilul fiind el însuşi parte în program.

„Am stabilit ca o serie de locuitori aflaţi în plată la venitul minim garantat – oameni aflaţi mai în putere – să dea o mână de ajutor la câteva gospodării în care locuiesc bătrâni bolnavi sau singuri. Programul se desfăşoară pe tot parcursul anului, însă iarna are, din motive fireşti, o importanţă deosebită”, a povestit primarul.

Cei desemnaţi să participe la „Programul Băbuţa” au în responsabilitate să facă pentru bătrânii respectivi micile treburi gospodăreşti de zi cu zi: tăiatul şi depozitatul lemnelor, curăţarea de zăpadă a aleilor, curăţenia în bătătură.

„Să ştiţi însă că oamenii au nevoie de mai mult decât de ajutorul în gospodărie. Au nevoie şi de o vorbă bună, de încurajare. I-am obişnuit să trec şi eu pe la ei, măcar o dată la câteva zile. Altfel se supără. Unii dintre ei, rămaşi fără nimeni apropiat, izbucnesc în plâns când le trece cineva pragul. Este ceva ce ţine de suflet, de omenie, căci dincolo de ajutorul material, oamenii în vârstă au nevoie şi de suportul moral al celorlalţi”. Ştefan Patriche, primar Vârlezi.

Ştefan Patriche, primarul de la Vârlezi. Foto: Arhivă.

Cei desemnaţi de primar să se ocupe de „Programul Băbuţa” spun că le place misiunea, deoarece ştiu că astfel fac un bine. „Eu am în grijă patru bătrâne singure. Le duc apă, le tai lemne, le mai fac ordine prin curte. Se bucură de toate astea, dar se bucură şi să mai stăm de vorbă. Le ajut şi când sunt trimis de Primărie, dar le ajut şi în rest, că mi s-a făcut milă de ele când am văzut ce viaţă grea au”, a spus Marian R., unul dintre asistaţii social din Vârlezi cuprinşi în amintitul program.

La rândul lor, bătrânii au numai vorbe bune faţă de cei care-i ajută, inclusiv faţă de primar, pe care-l tratează ca şi cum le-ar fi o rudă apropiată.

Lecţia de omenie funcţionează şi la Cerţeşti

Şi primarul de la Cerţeşti, Daniel Cotoranu, a pus la punct un sistem asemănător. Tot neoficial, căci omenia nu trebuie neapărat să aibă instrucţiuni de aplicare adoptate prin lege.

Daniel Cotoranu, primarul de la Cerţeşti. Foto: Arhivă

„Monitorizăm, împreună cu cei de la ajutorul social, toate băbuţele din comună. O dată la două zile trece cineva pe la el să vadă de ce au nevoie. Taie lemne, verifică robinetul de apă să nu fie îngheţat, dau zăpada şi aşa mai departe. Dacă observă că sunt răcite sau bolnave, ne anunţă, chemăm medicul. Sunt monitorizate. Nu este pornită electoral, acum, să ştiţi. Am făcut asta din prima iarnă, de când am venit la Primărie, adică din anul 2012”, a explicat primarul.

Mai nou, începând din toamnă, satele Cerţeşti, Cârlomăneşti şi Cotoroaia sunt monitorizate, zi şi noapte, şi video. Şapte camere au fost amplasate în puncte cheie în fiecare localitate şi transmit imaginile la un computer de la Primărie. Primul efect s-a şi observat: numărul de furturi a scăzut vertiginos în comună, semn că „big brother” este un fel de poliţist virtual pe care se poate conta.