Înmormântarea odiosului boier Take Anastasiu  s-a transformat în răscoală. Ţăranii gălăţeni nu l-au primit în cimitir, lângă morţii lor

Sătenii n-au permis nici ca sicriul cu trupul moşierului, faimos pentru cruzimea şi zgârcenia lui, să fie depus în biserică. Cortegiul funerar a fost întors la conac, iar boierul, îngropat noaptea, pe furiş.

În anul 1836, la Tecuci, în familia lui Petru Anastasiu, venea pe lume fiul său Dimitrie, cel care avea să devină unul dintre cele mai controversate personaje din istoria Galaţiului pentru că şi-a atras ura multora dintre contemporanii săi.

„Take, cum îl numeau cunoscuţii, era înzestrat de natură cu o inteligenţă ieşită din comun şi o voinţă de fier. Muncind foarte mult, a făcut carieră în afacerile publice şi a acumulat o avere însemnată pe care a administrat-o cu mână de fier”, afirmă Marius Mitrof, consilier la Centrul Cultural Judeţean, un pasionat de istorie şi mai cu seamă de cea a Galaţiului.

De numele lui Take Anastasiu, se leagă înfiinţarea Partidului Naţional Liberal.

„La 24 mai 1875, alături de Ion C.Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G.Golescu, Gheorghe Vernescu şi alţii, juristul  Take Anastasiu şi-a pus semnătura pe un program politic care atesta fondarea Partidului Naţional Liberal. A fost aşadar un personaj politic important, care a dominat viaţa politică a Tecuciului şi nu numai. Între anii 1877-1878 şi 1881-1891, a fost  prefect al judeţului Tecuci şi ulterior senator pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui, ceea ce îi va atrage porecla,  «Paşa cu trei tuiuri»”.

Mare proprietar de pământuri, dar şi un bun organizator, urmărea întotdeauna să sporească profitul obţinut de pe moşiile sale, în condiţiile în care preţurile „tocmelilor” agricole erau scumpe.

„Obişnuia să aducă la muncă ţărani de prin alte zone ale ţării pe care îi plătea cu bani puţini. Despre ţăranii de pe moşiile sale spunea că sunt leneşi cu toate că îi punea la munci istovitoare. La moşia Călmăţui, din judeţul Galaţi, construise un foişor deasupra conacului şi, de la înălţime, obişnuia să supravegheze munca ţăranilor pe câmpurile sale. În 1881, a cumpărat o parte din moşia Ţigăneşti împreună cu conacul marelui logofăt Costache Conachi. A exploatat această moşie prin măsuri dure, oprimante, care au atras furia sătenilor”, mai spune Marius Mitrof.

Caracterul egocentrist şi lipsa de respect faţă de semeni a lui Take Anstasiu i-au atras antipatia celor din jur. 

„Imaginea sa de om hain, insensibil, răzbunător, a atras, nu numai ura ţăranilor,  dar a alimentat şi antipatia opoziţiei politice care îl considera o figură puternic dezumanizată. Presa vremii îl cataloga drept «Imoral, perfid, ipocrit, stăpânul a trei moşii pe Valea Călmăţuiului şi la Ţigăneşti, aprig urât de ţăranii exploataţi»”, afirmă Mitrof.

Pentru a mai atenua această imagine negativă, soţia lui, Elena Anastasiu, şi prietenul acestuia Dimitrie Sturdza, l-au convins cu greu să doneze o parte din avere  Academiei Române.
        
Ţăranii s-au opus înmormântării lui creştineşti
     
„Take Anastasiu a murit în anul 1900, lăsând în urma sa aceeaşi ură nestăvilită a ţăranilor oprimaţi. Când a sosit momentul să-i fie depus trupul neînsufleţit în biserica ctitorită de unchiul său, pe moşia de la Călmăţui, ţăranii s-au adunat în faţa acesteia şi au împiedicat intrarea cu  sicriul în lăcaşul de cult. O reacţie care spune totul despre cel care a fost Dimitrie Anastasiu!”, conchide Marius Mitrof.

De altfel, ţăranii de pe moşiile Călmăţui şi Ţigăneşti n-au îngăduit ca Take Anastasiu să fie înmormântat în acelaşi cimitir cu rudele lor aşa încât, spre imensa umilinţă şi durere a familiei fostului moşier, sicriul a fost dus înapoi la conac şi apoi îngropat în puterea nopţii, pe furiş.