Harta cadastrală a Galaţiului poate fi realizată în doar două zile cu ajutorul avioanelor fără pilot VEZI IMAGINI FILMATE DE O DRONĂ

Primarul Municipiului Galaţi a fost cucerit de utilitatea aparatelor de zbor construite în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos". Aflând căţi bani şi timp se pot economisi cu ajutorul acestora s-a declarat dispus să încheie un contract.

Pentru a demonstra că avioanele fără pilot sau dronele (denumirea sub care au fost consacrate în principalul lor domeniu de utilizare, cel militar) pot fi extrem de utile şi în scopuri civile, echipa formată din doctoranzii Florin Mingireanu, Ionuţ Mocanu şi Daniel Constantin, coordonată de şef lucrări dr. Gabriel Murariu şi prof. dr. Lucian Georgescu, au organizat o demonstraţie la Baza aeriană Pegasus (fostul Aviasan).

Au reuşit să demonstreze, în faţa unei asistenţe formate din reprezentanţi ai unor instituţii ale statului, precum şi ai unor societăţi comerciale, că dronele pot creşte eficienţa activităţilor acestora şi contribui la scăderea costurilor pentru numeroase activităţi între care determinările cadastrale, observaţiile de mediu sau de biodiversitate, agricultură, siguranţa circulaţiei rutiere, securitatea frontierelor şi fireşte în armată.

Aflând că, în două zile, cu ajutorul dronelor prezentate în cadrul demonstraţiei, se poate întocmi harta cadastrală a municipiului Galaţi, reacţia primarului Marius Stan a fost: „Consideraţi că deja e încheiat contractul".

Nu sunt jucării pentru oameni mari

Zille trecute, în subsolul articolului de prezentare a proiectului unui grup de doctoranzi de la Universitatea „Dunărea de Jos"- Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Mediului, care concep, construiesc şi lărgesc aria de utilizare a avioanelor fără pilot, un cititor care a dorit să bagatelizeze realizările lor a afirmat că asemenea avioane „de jucărie" pot fi cumpărate în Occident din magazinele pentru hoby-isti.
Pentru a contracara speculaţiia conform cărora ceea ce fac aceşti veritabili oameni de ştiinţă gălăţeni este de fapt aeromodelism, l-am rugat pe doctorandul Florin Mingireanu - singurul gălăţean care a lucrat la NASA şi a studiat cu o bursă de cercetare la faimoasa California Institute of Technology, chiar în celebrul Jet Propulsion Laboratory - să ne spună de ce nu sunt „jucării" dronele prezentate.

„Dronele pe care le construim au o autonomie de 50-60 de kilometri, pot zbura la altitudini de 5000 de metri, atât în mod pilotat de la sol, cât şi în mod autonom, pe baza unui software special, realizat de noi, care rulează în computerul cu care sunt echipate. Avioanele zboară autonom urmând o hartă. Aparatele sunt echipate cu patru procesoare care aleg varianta cea mai bună dintre alternativele programate şi în felul acesta nu mai depind de comunicare radio şi sunt nedetectabile radar. Din acest punct de vedere au fost testate la Capul Midia. Sunt construite din materiale speciale, precum fibră de carbon kevlar. Au ataşate echipamente de mii de euro, camere video performante, spectrofotometre şi altele, în funcţie de necesităţi. Chiar nu sunt jucării!", a afirmat Florin Mingireanu.

Premieră mondială în monitorizarea calităţii aerului

Apropo de echipamentele performante cu care pot fi dotate dronele construite de Reev River Aerospace în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe de la Universitatea „Dunărea de jos", SWING-UAV este un dispozitiv pentru determinarea calităţii aerului.

"Acest echipament este format dintr-un instrument optic ce se afla incorporat la bordul unui UAV (Unmanned Aerial Vehicle) - vehicul de zbor fără pilot (dronă). Realizarea SWING-UAV reprezintă rezultatul colaborăriii dintre Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi (Centrul European de Excelenţă pe probleme de Mediu, Facultatea de Sţiinţe şi Mediu) şi "Belgian Institute for Space Aeronomy (BIRA-IASB)" din Bruxelles. Echipamentul realizat şi utilizarea sa reprezintă o premieră la nivel mondial. La realizarea acestuia, a fost implicată o intreagă echipă de cercetători ştiinţifici, specialişti şi tehnicieni din diverse domenii precum: fizică, chimie, electronică, mecanică, informatică, aerodinamică" ne-a declarat prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu.

Pratic echipamentul este format dintr-un spectrofotometru de mici dimensiuni, un mini-computer, un GPS, un telescop şi o oglindă fixată pe un servomotor, pentru scanarea atmosferei sub diferite unghiuri în timpul zborului pe dronă. Instrumentul nu depaseste 1kg iar autonomia de functionare poate ajunge la aproximativ două ore, suficient pentru a scana, spre exemplu, într-un singur zbor, oraşele Brăila şi Galaţi inclusiv zonele industriale.

Tehnica de scanare este aceeaşi ca şi în cazul instrumentelor optice de la bordul sateliţilor din spaţiu.

Întreaga activitate a echipei de doctoranzi se desfăşoară în cadrul proiectului Top Academic, un program POSDRU de burse doctorale derulat de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi.