Hackeri români care au devalizat bănci străine: cum au reuşit să devină cea mai cunoscută reţea de criminalitate informatică

Nouă tineri, cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani, au furat sute de mii de dolari de la instituţii bancare folosindu-se de carduri contrafăcute. O altă grupare infracţională a confecţionat aparatură de skimming, echipamentele fiind folosite pentru copierea datelor de identificare a mijloacelor de plată electronică utilizate la diferite terminale ATM sau POS-uri, aflate pe teritoriile a nouă ţări.

Unul dintre cei mai cunoscuţi hackeri la nivel internaţional este gălăţeanul P.C.B., zis „Bogus", care a ajuns pe lista celor mai căutaţi infractori în Europa şi America după ce a pus bazele unei reţele de criminalitate informatică.

Din organizaţie făceau parte nouă tineri, care s-au cunoscut pe Messenger, Skype şi mIRC. Aceştia sunt elevi şi studenţi, care au hotărât să ţepuiască bănci şi persoane din străinătate, folosindu-se de cunoştinţele pe care le aveau în domeniul reţelelor şi sistemelor informatice.

Membrii reţelei concepeau pagini web falsificate ale unor bănci, în special din străinătate, procurau liste cu adrese de e-mail de pe servere aparţinând Yahoo şi Gmail şi aflau prin diverse mijloace detaliile cărţilor de credit ale păgubiţilor. Un al doilea grup, numit „trăgători", se ocupa de retragerea banilor prin sistemul Western Union.

Pe fir a intrat şi Secret Service

Şi Secret Service a început să investigheze cazul, colaborând cu DIICOT Galaţi pentru a se afla cu exactitate câţi bani au fost retraşi de piraţii informatici din sistemul de transfer monetar american, mai ales după ce pe lista ţepuiţilor au ajuns două cunoscute bănci americane (Conestoga Bank şi Citibank), care s-au constituit părţi civile în proces.

"În perioada iunie 2005-mai 2009, P.C.B. a făcut 68 de transferuri de bani, echivalentul a 57.485 de dolari, şi 31 de transferuri în calitate de beneficiar, însumând 75.479 de lei", au precizat procurorii DIICOT în rechizitoriu.

Cei nouă tineri au fost acuzaţi de încălcarea confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi sistemelor informatice, falsificarea de instrumente de plată în formă electronică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi acces, fără drept, la un sistem informaţional.

Ei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între trei şi cinci ani şi opt luni de închisoare pentru falsificarea de instrumente de plată în formă electronic, totalizând 40 de ani de închisoare. Elevii şi studenţii au fost obligaţi să restituie 61.341 de dolari către American Expres International, iar toate echipamentele electronice folosite la comiterea infracţiunilor au fost confiscate. 
 

Percheziţii în Germania, Marea Britanie şi S.U.A.

DIICOT a reuşit să destructureze o reţea tranfrontalieră de falsificatori de carduri, din care face parte şi tecuceanul Mihai Marius Enea Haisler.

Tinerii se specializaseră în comiterea de infracţiuni, ce vizau accesul fără drept la un sistem informatic, deţinerea de echipamente în vederea falsificării şi falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată falsificate şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică.

La cererea procurorilor DIICOT au fost efectuate percheziţii domiciliare şi pe teritoriile Germaniei, Marii Britanii, S.U.A. şi Republicii Dominicane. Grupările vizate de către acţiunea DIICOT sunt constituite din peste 100 de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Gheară Constantin zis Tică (53 de ani), Ursu Romeo zis Boenică (45 de ani), Ghiuri Lucian zis Piticu (45 de ani) şi Şerban Relu (57 de ani). 

Au furat peste 2 milioane de euro din conturi

Membrii grupărilor confecţionau aparatură de skimming, echipamentele fiind ulterior utilizate în vederea copierii datelor de identificare a mijloacelor de plată electronică utilizate la diferite terminale ATM sau POS-uri, aflate pe teritoriile Germaniei, Spaniei, Elveţiei, Portugaliei, Franţei, Marii Britanii, Ecuadorului, Columbiei şi Austriei.

Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea unor mijloace de plată electronică, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanţiale de bani, pe teritoriile Republicii Dominicane, S.U.A., Japoniei, Iordaniei şi Nepalului.

Valoarea prejudiciului cauzat depăşeşte suma de 2.000.000 Euro, procurorii D.I.I.C.O.T. cooperând la acest caz cu Eurojust şi Europol, precum şi cu autorităţile judiciare din Germania, Spania, Marea Britanie, Elveţia şi Portugalia pentru a putea destructura reţeaua de falsificatori de carduri.

După audierea a 70 de persoane în acest dosar, procurorii DIICOT au trimis în judecată 25 de persoane, dosarul aflându-se în prezent pe masa judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, care nu a pronunţat încă un verdict.