Galaţi: Lacrimi pentru două surori aproape paralizate
0Bianca şi Ioana, copilele familiei Mocanu, suferă de tetrapareză spastică. Cum pentru Ioana speranţele de a ajunge vreodată să poată merge sunt foarte mici, mama fetelor se roagă Celui de Sus s-o ajute măcar pe Bianca.
Cumplită este drama acestei familii din comuna gălăţeană Buciumeni. Când ai un singur copil bolnav, poţi pune acest lucru pe seama sorţii, dar când ai ambii copii, cu aceeaşi boală cruntă - tetrapareză spastică - se poate vorbi despre o tragedie.
Cele două fetiţe, de patru ani, respectiv şapte ani s-au născut cu această boală. Dacă în cazul Biancăi, părinţii, dar şi medicii au speranţe că până la urmă va putea merge, în privinţa Ioanei, aşteptările sunt rezervate. Mai ales că fetiţa cea mare a familiei Mocanu suferă şi de retinopatie afecţiune din cauza căreia nu şi-a văzut niciodată părinţii.
"Sunt copii la care aşteptările sunt limitate. Este şi cazul Ioanei Mocanu. Nu le putem da false speranţe, dar nici nu le putem spune că totul este pierdut. Cele două fete trebuie să continue cu gimnastica de recuperare pentru că doar aşa îşi menţin flexibilitatea şi tonusul", spune medicul Mădălina Verenca, cea care se ocupă de programul de recuperare al celor două fetiţe.
De luat în calcul ar fi şi varianta unor intervenţii chirurgicale care însă nu oferă garanţia că fetele vor merge. Părinţii celor două fete se opun categoric efectuării acestor intervenţii chirurgicale pentru că, în lipsa unor rezultate favorabile certe, ar însemna să le chinuiască inutil.
O rază de speranţă a venit din partea Biancăi, care a început deja să se deplaseze cu un cadru metalic. Merge de la patul ei şi până la uşă. Mai greu este la întoarcere.
"Strigă repede «Mama, mama, ajută-mă!», şi eu trebuie să merg să-i întorc cadrul metalic", povesteşte cu lacrimi în ochi Camelia Mocanu, mama fetei.
Chin, la fiecare două luni
Familia Mocanu îşi aduce fetele la Galaţi la fiecare două luni pentru a urma programele de recuperare recomandate de dr. Mădălia Verenca, şefa secţiei Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie din cadrul Spitalului de Urgenţă pentru Copii.
"Să zicem că drumurile la Galaţi şi locuitul în oraş nu sunt foarte costisitoare, pentru că ne mai ajută şi o fundaţie din comună, dar medicamentele şi celelalte necesare fetiţelor ne costă o grămadă de bani", ne-a mai spus mama lor.
Le este este foarte greu să se descurce cu un venit total de sub 800 de lei pe lună, dar nu se plâng şi continuă lupta cu boala în speranţa că într-o bună zi viaţa lor va ajunge să semene măcar cu a celor din jurul lor.
"În acest moment, nu-mi doresc nimic mai mult decât să meargă Bianca", mai spune mama celor două fete.