FOTO VIDEO Blocadă pe Dunăre. Podurile de gheaţă au închis circulaţia şi au produs pagube de milioane de euro

De aproape o lună de zile, de la Brăila către amonte nu se mai circulă, după ce autorităţile au decis să nu mai spargă gheaţa deoarece au un singur spărgător disponibil Reprezentanţii mai multor companii spun că asta le-a adus pierderi importante, deoarece nu şi-au putut onora contractele. De asemenea, o serie de nave au fost avariate de gheaţa care le-a prins ca într-un cleşte.

Chiar dacă vremea s-a mai încălzit în ultimele zile, traficul fluvial pe Dunăre este în continuare blocat pe sectoare importante din cauza podurilor de gheaţă pe care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), instituţia responsabilă cu administrarea şenalului navigabil, nu a reuşit să le spargă.

Este vorba de mai multe porţiuni, mai ales în amonte de Brăila, cea mai gravă situaţie fiind în apropiere de Călăraşi, acolo unde un pod de gheaţă lung de circa 25 de kilometri blochează complet circulaţia navelor de mai bine de o lună de zile.

Potrivit informaţiile furnizate de AFDJ, luni, 6 februarie, la ora 12,00, existau poduri de gheaţă în zonele: Călăraşi (de la km 350 la km 375, zona Izvoarele), Giurgiu (km 473-480), Olteniţa  (patru porţiuni, între kilometrii 400-422, 424-428, 434-435 şi 446-451), Cernavodă (km 300-305) şi Galaţi (pod parţial de gheaţă între milele marine 65-66 şi 75-76.

De asemenea, sunt blocate de gheaţă între 70-100% braţele: Borcea (70%), Tulcea (100%), Sulina (70%), Sfântu Gheorghe (100%), Chilia (100%) şi Bala (100%).

Armatorii pierd bani cu nemiluita

Din cauza închiderii pe termen lung a circulaţiei navelor, companiile de navigaţie care fac transporturi de mărfuri pe Dunăre înregistrează pierderi de milioane euro.

Potrivit directorului Sucursalei Drobeta a CNFR Navrom SA Galaţi, Florin Bejenaru, convoaiele de nave staţionează în porturi încărcate cu mărfuri, aşteptând redeschiderea traficului naval imediat ce condiţiile de iarnă vor permite deplasarea acestora fără riscul de a pune în pericol siguranţa acestora şi viaţa echipajelor.

„Se cheltuiesc sume importante cu combustibilul necesar efectuării manevrelor în locul de ancorare pentru păstrarea în stare de exploatare a echipamentelor. Întârzierile în livrarea mărfurilor aduc pagube enorme şi beneficiarilor”, a declarat Bejenaru.

Oficialul a mai precizat şi că în afară de sloiurile de gheaţă, circulaţia navelor a fost afectată şi de debitele mici ale Dunării, situaţie în care autorităţile navale au emis avize către armatori pentru respectarea gabaritelor de navigaţie şi redimensionarea convoaielor pentru tranzitarea punctelor critice situate în naval de Porţile de Fier II (863+358).

De asemenea, ecluzările prin barajele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II au fost sistate. Prin acestea sunt tranzitate în condiţii normale, în ambele sensuri, peste 37 milioane tone de mărfuri pe an.

„Autorităţile teritoriale navale din Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovacia au decis, la rândul lor, închiderea circulaţiei fluviale pe Dunăre pentru preîntâmpinarea unor evenimente provocate de sloiurile de gheaţă. Doar în zona portului sârbesc Novi Sad se desfăşoară activităţi portuare, unde trei spărgătoare de gheaţă acţionează pentru deblocarea şenalului navigabil”, a adăugat Bejenaru.

Zeci de nave sunt prizonierele gheţurilor

26 de barje, încărcate cu peste 24.000 de tone de mărfuri, plus alte trei nave propulsate, toate aparţinând companiei Navrom SA, sunt prinse în pod de gheaţă pe sectorul fluvial al Dunării, între km 399 şi km 412. Pe porţiunea românească a Dunării se află blocate şi alte peste 80 de nave şi convoaie, aparţinând altor companii româneşti şi străine.

„Pe data de 20 ianuarie, ca urmare a deplasării unor părţi din podul de gheaţă, cele nouă barje şi şlepuri încărcate cu cereale din convoiul împingătorului Mercur 306, au fost rupte de la ancoră, deplasate aval şi împrăştiate între km 411 şi 408. Pentru aprovizionarea marinarilor blocaţi pe nave a fost necesară intervenţia ISU Călăraşi, care a trimis în acest scop un elicopter”, a informat Navrom SA.

Între porturile Olteniţa şi Cernavodă, s-au acumulat cantităţi mari de gheaţă, care în unele zone au format zăpoare cu grosimi de peste doi metri. Acestea împiedică scurgerea normală a apei, astfel că nivelul actual al Dunării la Călăraşi şi Olteniţa este mult mai ridicat faţă de cel de la Cernavodă.

„Din 14 ianuarie, cota la Olteniţa a crescut constant, ajungând, pe 30 ianuarie, cu circa 300 cm mai mare decât cea de la Cernavodă. Există pericolul major ca, la ruperea acestor zăpoare, sloiurile de mari dimensiuni să provoace avarierea gravă sau chiar scufundarea navelor. O situaţie asemănătoare a existat în februarie 2012, când din cauza gheţii în derivă, nava Ada1 s-a scufundat în zona portului Călăraşi", a mai informat Navrom.

Estimările armatorilor arată că fiecare navă blocată în gheţuri produce o pagubă de circa 2.500-3.000 de euro pe zi doar transportatorului, fără a socoti aici pagubele suportate de furnizorii şi de beneficiarii mărfurilor. În total, companiile de transport evaluează pierderile din cauza blocării şenalului (timp de mai bine de o lună) la peste 2,5 milioane de euro.

Cauza: dotarea tehnică proastă

Motivul pentru care nu s-a reuşit spargerea podurilor de gheaţă din amonte de Brăila este acela că AFDJ dispune de un singur spărgător de gheaţă – Perseus – care a fost dirijat către menţinerea şenalului pe Dunărea maritimă (Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina).

AFDJ nu dispune, practic, de alte nave capabile să spargă banchiza groasă de peste 30-40 de centimetri pe alocuri. Singurele remorchere cu clasă maritimă sunt disponibile la Compania de Remorcaj Maritim Constanţa, însă închirierea acestora costă 10.000 de euro pe zi, bani pe care AFDJ nu este dispusă să-i plătească.