FOTO Palatul lui Costache Conachi, fost cuibuşor de nebunii şi chiolhanuri pentru „ştabii” comunişti, a rămas sortit ruinei

Impozanta clădire de la Ţigăneşti a rămas a nimănui după privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi. Adevăratul ei proprietar, Academia Română, n-a manifestat interes pentru recuperarea şi renovarea palatului şi a parcului acestuia, în ciuda faptului că valorează în jur de 50 de milioane de euro.

Pe drumul european E 581 Tecuci-Barlad, la aproximativ 7 km de municipiul Tecuci se află „Palatul de la Ţigăneşti”, în care s-a născut şi a trăit Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, dar, mai presus de toate, precursorul poeziei moderne româneşti.

Palatul, monument istoric şi de arhitectură, a rămas al nimănui după ce, ultima oară, a aparţinut SC Dunasi SA, fosta societate hotelieră a combinatului siderurgic de la Galaţi, aflată în lichidare judiciară.

Clădirea impozantă, cu trei nivele, construită în stil neoclasic, este înconjurată de-un parc de dimensiuni impresionante. Palatul de la Ţigăneşti este înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148.

Intarea în curtea palatului se face printr-o poartă monumentală, construită în stil neogotic, un veritabil “arc de triumf” şi aceasta declarată monument istoric.

„Timp de mai bine de 20 de ani, proprietarii n-au mai întreţinut acest monument istoric, care a ajuns într-o stare avansată de degradare. Apa ploilor s-a infiltrat în zidărie, tencuiala a căzut, au apărut fisuri care se lărgesc de la an, la an, la nivelul planşeelor dintre etaje", a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Istoria zbuciumată a unei clădiri faimoase

Costachi Conachi a avut o fiică, Ecaterina care, în 1846, s-a căsătorit cu caimacamul  Nicolae Vogoride. La nunta, care a avut loc în somptuosul Palat de la Ţigăneşti, a participat şi Mihail Sturza, domnitorul Moldovei.
„Vogoride a adus mai multe modificări arhitecturii iniţiale a conacului (numit astfel, după obiceiul locului, de boierii moldoveni care l-au locuit). Astfel, caimacamul a amenajat o sală a tronului, ca expresie a năzuinţei sale de a ajunge pe tronul Moldovei”, a mai spus Marius Mitrof.

După caţiva ani, Ecaterina Conachi a divorţat, iar proprietar al superbei clădiri a devenit Emanoil Vogoride, unul dintre fiii săi. Acesta a vândut conacul şi moşia de la Ţigăneşti lui Tache Athanasiu, mare latifundiar şi fost prefect al Judetului Tecuci (unitate administrativ teritorială desfiinţată de comunişti).

În decembrie 1897,  Tache Athanasiu a redactat un testament prin care a  lăsat Academiei Române, drept moştenire, conacul şi moşia de la Ţigăneşt. A fost un gest surprinzător în epocă, făcut la insistenţele soţiei sale, pentru a mai atenua imaginea moşierului lacom pe care fostul prefect o avea. După moartea lui Athanasiu, moştenitorii săi au atacat testamentul în speranţa că vor putea împărţi pământurile şi conacul de la Ţigăneşti, dar n-au reuşit.

„Aşa cum a cerut prin testament Athanasiu, în monumentala reşedinţă a fost înfiintată Şcoala de Agricultură a Academiei”, a precizat Marius Mitrof.

Ulterior, în 1912, la solicitarea Academiei, palatului i-au mai fost adăugate două aripi şi a fost restilizată faţada.

Clădirea conacului de la Ţigăneşti a fost serios avariată de  marele utremur din 1940.

Centru de recreere pentru „baronii” PCR-işti

După venirea comuniştilor la putere, Palatul de la Ţigăneşti a fost naţionalizat şi transformat în “Centrul Şcolar Agricol” şi mai apoi în “Liceul Agricol Tecuci”. Câţiva ani mai târziu, liceul a fost mutat la Tecuci, iar conacul a ajuns sediul Intrerinderii Agricole de Stat.

Ulterior, în 1974, clădirea a fost trecută în patrimoniul Combinatului Siderurgic de la Galaţi – Sidex, care a amenajat la Ţigăneşti un centru de odihnă şi recreere pentru „oamenii muncii de platformă”.

De fapt, prim secretarul judeţenei de partid (PCR), Constantin Dăscălescu, a considerat că palatul şi parcul erau mult mai potrivite pentru recreerea „ştăbărimii” (echivalentul „baronilor” şi acoliţilor acestora, din zilele noastre), departe de ochii clasei muncitoare, decât pentru un sediu de IAS.

Aşa se face că, printr-un artificiu, palatul de la Ţigăneşti, cu o suprafaţă construită de 12.000 de metri pătraţi, un parc de 25.000 de metri pătraţi şi terenuri adiacente (transformate ulterior în terenuri de fotbal şi tenis) de 8.600 de metri pătraţi au intrat în posesia SIDEX. IAS tecuci a păstrat ce a mai rămas din moşia de 70 de hectare.

Vreme de 30 de ani, Palatul de la Tigăneşti, renovat şi „violat arhitectural” ca pentru „odihna” siderurgiştilor, a aparţinut fostului SIDEX.

În 1999, înainte de privatizarea combinatului, palatul a fost preluat de societatea hotelieră Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” (de fapt un bloc de pe strada cu acelaşi nume) şi Vila Sidex din Pădurea Gârboavele. Iniţial, acţionar a fost FPS şi apoi AVAS, care, nereuşind să privatizeze şi „apendicele turistic” al combinatului, SC Dunasi SA, a „băgat-o” în insolvenţă.

La numărul de telefon al lichidatorului judiciar Insolvexpert SPRL Galaţi, n-am reuşit să contactăm pe cineva care să ne poată spune ce se mai întâmplă cu Palatul de la Ţigăneşti.

În ciuda faptului că valoarea conacului şi a parcului din jurul său se ridică la aproximativ 50 milioane euro şi că reprezintă o componentă importantă a patrimoniului naţional istoric, cultural şi arhitectural, proprietarul de drept, Academia Română, a refuzat ani de zile să revendice monumentala clădire care i-a aparţinut pe vremuri.

A ignorat demersurile făcute, în nenumărate rânduri, de către oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci, care nu acceptă să asiste resemnaţi la ruinarea Palatului de la Ţigăneşti.

„ Direcţia Judeţeană pentru Cultură monitorizează starea acestui monument istoric. Facem eforturi pentru valorificarea clădirii. Am propus, ca ultimă soluţie, exproprierea publică a imobilului. Mai exact, trecerea lui din proprietatea privată în cea publică, tocmai pentru a-l salva. Totul ţine însă de posibilităţile financiare limitate ale Consiliul Judeţului, pentru că reabilitarea Palatului necesită investiţii importante", a concluyionat Marius Mitrof.