FOTO Cum se distra familia dictatorului Nicolae Ceauşescu în concediu. Ion Iliescu era folosit ca „băiat de mingi“
0Mărturiile despre perioada de dinainte de 1989 arată că membrii clanului Ceauşescu aveau în intimitate preocupări normale: făceau concursuri de tras cu arcul sau cu arme cu aer comprimat, se întreceau la jocuri precum cele din bâlciuri, jucau şah şi rummy, beau şi erau interesaţi de reţetele bucatelor tradiţionale, care le aminteau de copilărie.
Deşi aparatul de propagandă din vremea comunistă era foarte preocupat să prezinte românilor, despre membrii clanului Ceauşescu, informaţii din care să rezulte că aceştia şi-au sacrificat viaţa personală pentru ţară şi popor, în realitate lucrurile arătau cu totul altfel.
De fapt, Ceauşeştii nu erau doar „eroi ai neamului” şi „savanţi de renume mondial”, ci aveau, dincolo de ochii românilor, îndeletniciri de-a dreptul prozaice.
Unul dintre puţinele momente în care soţii Ceauşescu au permis să li se facă poze în intimitate a fost în vara anului 1976, atunci când ei au petrecut un fel de concediu prelungit la munte şi la mare.
Fotografiile făcute cu acest prilej nu au fost destinate publicului larg, ci arhivei familiei şi au scăpat ca prin minune intacte în confuzia de după Revoluţie, când tot ce ţinea de Ceauşescu era distrus fără ezitare.
Amintite fotografii au ajuns în proprietatea Arhivei Naţionale a României, care le-a inclus în vastul proiect educativ „Fototeca online a comunismului românesc”. Câteva dintre fotografiile legate de modul în care se distrau membrii familie Ceuaşescu sunt anexate în galeria anexată prezentului articol.
Ele confirmă, de fapt, bârfele care circulau pe vremea comunismului despre soţii Ceauşescu. Spre exemplu, Elena Ceauşescu era împătimită de jocul de rummy, iar în cursul vizitelor private (cum spuneam, derulate ca un fel de concedii) era foarte curioasă la detaliile legate de modul cum se găteau diversele preparate tradiţionale. Deşi ea nu gătea niciodată.
Circulau chiar şi o serie de ironii legate de acest obicei al soţiei dictatorului, despre care se spunea că cere mereu detalii despre reţetele de bucate pentru a putea înţelege mai uşor „polimerizarea stereospecifică a polimerilor”, lucrare pe care Elena Ceauşescu o considera teza ei de doctorat în chimie, dar pe care în realitate o făcuseră cercetătorii de la Institutul de Cercetări în Chimie al României (ICECHIM).
Poate părea surprinzător, dar lui Nicolae Ceauşescu (pe care românii îl percepeau, graţie aparatului de propagandă, ca fiind seriozitatea întruchipată) îi plăceau la nebunie jocurile.
Era foarte pasionat să se întreacă, în toate felurile, cu alţii, fiind în acelaşi timp obsedat să câştige. Practica des tirul cu arme cu aer comprimat (de altfel, era şi un vânător împătimit), îi plăcea să tragă cu arcul şi juca uneori şah.
Ba chiar în faimosul concediu din 1976 a avut un moment de nostalgie şi a cerut să i pună la dispoziţie jocuri care să-i aducă aminte de bâlciurile tinereţii. Astfel, întreaga familie Ceauşescu s-a întrecut la doborârea cutiilor cu mingea de oină, la aruncatul cercurilor şi la un fel de darts (se juca cu nişte săgeţi din lemn ce păreau suliţe!).
Martorii oculari la întreceri au povestit ulterior că Ceauşescu era obsedat să iasă primul şi că pe parcursul zilei grătarele au funcţionat non-stop. S-a băut mai ales bere şi socată, iar copiii cuplului dictatorial au avut la dispoziţie ţigări şi băuturi străine.
La amintitele petreceri din anul 1976 au participat şi câţiva activişti de rang înalt din partidul comunist. Printre aceştia s-a numărat şi Ion Iliescu (care este folosit ca un fel de „băiat de mingi” de către Elena Ceauşescu), fotografiile din „Fototeca online a comunismului românesc” contrazicând flagrant declaraţiile acestuia cum că ar fi căzut în dizgraţia lui Ceauşescu încă din 1971.