FOTO Artă în Penitenciar. Doi colegi de celulă au realizat machetele principalelor instituţii din Galaţi, maşini de epocă şi chiar avioane

Cei doi colegi de cameră, care paradoxal au fost şi „colegi” de faptă, au început acum patru ani cu Catedrala Episcopală, apreciată de însuşi arhiepiscopul Casian, iar cel mai recent au făcut macheta Teatrului Dramatic. Între timp au realizat machete după maşini de epocă, nave de croazieră care circulă pe Dunăre şi chiar macheta unui burg nemţesc.

Totul a început în urmă cu mulţi ani, când cu doar câteva zile înainte de vizita la Penitenciar a Prea-Sfinţiei sale Casian Crăciun, Episcop, pe atunci, al Dunării de Jos, şeful de secţie Dănuţ Ciucă şi adjunctul şefului principal Mihai Lupuţoc au venit şi i-au întrebat pe cei doi deţinuţi, pe care îi cunoşteau foarte bine, dacă se încumetă să se apuce să lucreze macheta Catedralei Episcopale. Valentin Velea şi Ciprian Enache au acceptat imediat şi de Crăciun, în 2009, lucrarea a fost prezentată în faţa episcopului Casian. Au urmat apoi Biserica Fortificată Precista şi Biblioteca Judeţeană „VA Urechia”, ultima fiind chiar expusă în holul instituţiei. 

Au urmat pe rând, Muzeul de Ştiinţele Naturii - instituţie care cei doi nu au văzut-o niciodată în realitate, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, câteva machete ale unor maşini de epocă, printre care un Mercedes din 1929, avioane ultra-uşoare, vaporaşe cu care se făceau croaziere pe dunăre, printre care şi nava cu zbaturi Tudor Vladimirescu. 

O contribuţie importantă a avut-o la momentul respectiv şi Atena Papatraian, psiholog la „Serviciul educaţie şi asistenţă psihopedagogică” din cadrul Penitenciarului, cea care de multe ori a făcut totul pentru ca deţinuţii să primească tot ce aveau nevoie. Vorbim despre adevărate „kituri” de lucru manual, din care nu lipseau cartoanele, polistirenul, aracetul, dar şi radiografii pulmonare vechi. În plus, aceasta le-a adus personal tot felul de fotografii care i-au inspirat pe cei doi „artişti” să realizeze un mic burg nemţesc, pe care l-au denumit chiar „Oraşul de vis!”. Plin de căsuţe din care sclipesc luminiţele unei instalaţii de pom, oraşul le transmite celor doi deţinuţi o stare de linişte sufletească.

„Ne propusesem să facem machete pentru toate clădirile importante din oraş, dar în urmă cu doi ani, după ce spaţiul în care noi lucram a căpătat altă destinaţie, am început să lucrăm individual, fără a mai avea proiecte comune. În aceste condiţii, în acest moment mi-e greu să spun dacă vom mai face lucrări la fel de mari precum Catedrala sau Biserica Precista”, spune Valentin Velea.

Poveştile celor doi se leagă, într-un fel. Au fost „colegi” şi în afara Penitenciarului. Au comis împreună o tâlhărie, urmată de moartea victimei, pentru care au primit ani grei de închisoare. Au petrecut deja câte 12 ani de închisoare şi mai au încă cel puţin 4-5 până vor putea spera că vor ieşi dincolo de gardul Penitenciarului.

„Mi-a plăcut să lucrez cu Valentin, era singurul mod să mai ieşim din cameră. Ne săturasem să privim tavanul. În Penitenciar cel mai rău este să nu ai activitate. Ce va fi după ce vom ieşi, nu pot să vă spun. Cert este că nu vom lua nicio lucrare acasă, le vom lăsa pentru spaţiile expoziţionale de aici”, spune la rândul lui Ciprian Enache.

Reprezentanţii Penitenciarului spun că pe lângă faptul că cei doi deţinuţi au mai ieşit din celulă, ei vor beneficia şi de un punctaj bun atunci când vor ajunge în faţa comisiilor care vor decide dacă pot pleca mai repede din Penitenciar, evident atunci când aceste termene legale vor fi îndeplinite.