EXCLUSIV/Reportaj din mahalaua liderului comunist Gheorghiu-Dej (GALERIE FOTO)

Până în anul 1973, pe strada Griviţei, la numărul 35, se putea vedea o placă memorială unde scria: „Aici a locuit Gheorghiu Dej".Conform istoricului gălăţean, Ion Caşu, placa a dispărut în momentul când Nicolae Ceauşescu a hotărât să demoleze Casa Muzeu.

VEZI AICI

GALERIE FOTO cu imagini din mahalaua unde a stat fostul dictator Gheorghiu-Dej

Gheorghiu Dej a venit în Galaţi în 1926. S-a angajat ca muncitor la „Societatea de Tramvaie", apoi ca electrician la atelierele CFR. La Uzina Mecanică îl cunoaşte pe Jan Teodorescu, la care va locui o vreme în gazdă pe strada Griviţei.

CITEŞTE ŞI

Povestea incredibilă a artistului care a cântat pentru Nixon, Ceauşescu şi Gheorghiu-Dej

Ultimul bragagiu: „Gheorghiu Dej trimitea avionul la Galaţi după bragă"

În această perioadă o cunoaşte pe Maria Alexe, fata unui sifonar din Galaţi cu care se va căsători. Cu această femeie a avut două fete: Vasilica, fiica preferata a lui Dej, şi Constantina.

Jos cu Dej!

„A locuit o vreme pe strada Griviţei, iar apoi s-a mutat la socri pe strada I.l Caragiale. Pe Griviţei a existat mulţi ani o placă memorială. După 1970, Ceauşescu a dat ordin să fie demolată toată zona aceea", povesteşte Ion Caşu.

Din cauza "ieşirilor comuniste", a fost mutat disciplinar la Dej. Soţia lui a refuzat să-l însoţească. În 1933, fata sifonarului îl părăseşte şi se căsătoreşte cu un funcţionar public din Galaţi.

Se spune că din cauza acestui incident Dej a rămas cu o mare sete de revanşă. Ura mici meşteşugari şi a interzis, când a ajuns la putere, orice iniţiativă privată. De asemenea, niciun funcţionar care a lucrat în vechiul regim nu a mai rămas pe poziţie cu el la putere. Toţi au fost înlocuiţi cu semi-analfabeţi din rândurile ţărănimii şi muncitorimii.

Mărturisirile unui fost deţinut politic: „Mă băteau cu furtunul de cauciuc până leşinam”

„Dup divorţ, cele două fete au locuit cu mama şi bunicii pe strada Caragiale. Gheorghiu Dej venea deseori să le viziteze", povesteşte Ion Caşu.

Casa memorială a fost pe strada Griviţei, la numărul 35. Bătrânii localnici îşi amintesc că era o casă extrem de modestă. Printre cei care au venit să facă planul era şi soţia lui Vasile Luca, Ministrul Finanţelor pe atunci.

„Casa Muzeu nu era foarte frumoasă. Dar nu trebuia să arate bine în perioada aceea. Gheorghiu Dej a fost în relaţii strânse cu familia Teodorescu, care locuia la nr. 33. După ce a murit a fost foarte criticat şi trecut în anonimat, iar casa s-a transformat într-o casă de citit în colectiv. Aici se citea ziarul. Mai târziu a fost demolată", povesteşte Tina Sava, localnică în vârstă de 73 de ani.

Portretul lui Dej, atârnat la poartă

Un alt localnic îşi aminteşte că portretul lui Gheorghiu Dej a stat atârnat la poartă până în 1975.

„Într-o zi de 23 august, un domn care era responsabilul străzii, un anume Ionescu, a venit să vadă casa memorială. Doamna Teodorescu, care locuia la nr. 33, a ieşit la poartă şi i-a spus responsabilului străzii: «Domnule Ionescu, cade Gicu!»".

Bogdan Meltiade locuieşte chiar pe locul unde a existat Casa Muzeu. „Eu m-am mutat aici în urmă cu câţiva ani. Nu am ştiut că aici a locuit şi Gheorghiu Dej. În urmă cu şapte ani cineva de la televiziunea română a venit să facă un reportaj pe strada aceasta", povesteşte gălăţeanul.

Şi artistul Teodor Munteanu îşi aminteşte că pe strada Griviţei a locuit Gheorghiu Dej: „L-am cunoscut la vârsta de 20 de ani, pe vremea când eram militar în termen şi am fost chemat să cânt la Ziua Marinei, la Sala Sporturilor din Constanţa. După ce am cântat, s-a ridicat în picioare şi m-a aplaudat. A venit la mine şi m-a întrebat de unde sunt. I-am spus că sunt din Galaţi. I-am spus că locuiesc în Valea Oraşului şi mi-a zis : «Mă, băiete, dar tu eşti vecin cu mine». M-a pupat şi mi-a propus să mă înfieze".

Cine a fost Gheorghiu Dej?

Gheorghe Gheorghiu-Dej (născut Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române.

În 1936 este ales membru al PCR, devenind lider al facţiunii din închisori a partidului. Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-şi cea mai mare parte a detenţiei în timpul celui de-al doilea război mondial.

Gheorghiu Dej a murit în 1965 de cancer la ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată în timpul ultimei sale vizite la Moscova.