Eşecul unui program de colectare selectivă a deşeurilor: vecinii şi-au furat între ei pungile

Doar în jur de o treime dintre proprietarii din aria vizată au colectat gunoiul separat, iar în scările de bloc au izbucnit deseori scandaluri, pentru că vecinii îşi furau între ei pungile speciale furnizate de compania de salubritate.

Un program-pilot de colectare selectivă a deşeurilor „de la uşă la uşă” a eşuat lamentabil la Galaţi din cauza nepăsării şi hoţiei. Programul a fost lansat în toamna trecută de Primăria Galaţi, împreună cu serviciul public de salubritate Ecosal şi viza 33 de scări de bloc însumând circa 700 de apartamente, dar şi o sută de case de pe strada 1 Decembrie 1918.

Scopul programului era, după cum declara în momentul lansării administraţia oraşului, „creşterea gradului de colectare selectivă direct de la sursă şi implicit creşterea veniturilor serviciului, precum şi diminuarea sau chiar eliminarea contribuţiei la Fondul de Mediu datorată de Primărie pentru neatingerea cotelor privind colectarea selectivă”.

Proprietarii celor aproximativ 800 de locuinţe implicate ar fi trebuit să colecteze deşeurile în cinci tipuri de pungi din plastic, identificate cu coduri de culoare. În pungile maro urmau să se pună resturile alimentare, iar în cele negre materialele impregnate umede, dar cu potenţial de reciclare, acestea urmând să fie ridicate de angajaţii Ecosal în fiecare zi de luni. În schimb, miercurea se ridicau deşeurile reciclabile, care trebuia puse în pungi albastre (hârtie), galbene (plastic) şi verzi (sticlă şi metal).

După mai bine de două luni de la lansarea proiectului, concluziile au fost dezarmante. În ciuda faptului că s-au cheltuit peste 40.000 de euro pentru promovarea şi aplicarea măsurilor, în final doar o treime din publicul ţintă a acceptat să colecteze separat (48% la bloc şi doar 14% la casă). În schimb, au apărut numeroase scandaluri legate de faptul că vecinii îşi furau între ei pungile speciale puse la dispoziţie de Ecosal.

Primăria a anunţat că, în aceste condiţii, programul are şanse minime să fie extins la nivelul întregului oraş. Însă, potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, ar mai exista şi trecerea de la aplicarea facultativă (ca în cazul proiectului-pilot) la aplicarea cu elemnte coercitive. „Există în lucru un proiect alternativ, care ia în calcul majorarea taxei de habitat pentru cei care nu colectează selectiv deşeurile”, a declarat edilul.

Cei de la Ecosal sunt însă destul de optimişti, chiar dacă prima încercare a fost mai mult un eşec decât o reuşită. Conducerea serviciului spune că din luna martie va invita toate asociaţiile de proprietari să se înscrie într-un astfel de program, însă vor fi acceptate doar dacă se vor implica minimum 50 la sută dintre ocupanţii apartamentelor fiecărei asociaţii.

„Din păcate, am remarcat că prea puţini oameni aleg să se implice. Se merge, în general, pe principiul „Eu ce primesc, în schimb? Ne dă ceva?”. Cu toate acestea, cei mai mulţi spun că îşi doresc să trăiască într-un oraş civilizat şi oferă exemplul altora ţări. Numai că faptele contrazic principiile anunţate”, a declarat Mirela Furtună, directorul Serviciului Public Ecosal.