De ce ne panicăm la cea mai mică problemă. Distorsiunea familiarităţii, sindromul care ne rupe de realitate
0Mulţi dintre noi paralizează de frică la cea mai mică provocare de care se lovesc în viaţa de zi cu zi, până la punctul în care devine un reflex. Fără conştientizare şi vindecare, este calea sigură pentru pierderea contactului cu realitatea.
Cei mai mulţi dintre noi se panichează când se confruntă cu o problemă, indiferent că este una personală sau profesională.
Răspunsul la motivele pentru care se întâmplă acest lucru se găseşte la nivelul sinapselor din creier. Sinapsele sunt regiunile de comunicare dintre doi neuroni sau dintre un neuron sau un organ efector (muşchi, glandă).
„Pentru că ne-am obişnuit să intrăm în panică, a devenit practic un reflex. Panica este o stare psiho-emoţională prezentă la foarte multe persoane. Noi, ca oameni, ne bazăm pe un mod de activare ce ţine de experienţele trăite sau situaţii cunoscute”, explică psihologul Stelian Chivu.
Imagine distorsionată despre realitate
Se ajunge astfel la ceea ce specialiştii numesc ”distorsiunea familiarităţii”, ce înseamnă că vom avea o imagine distorsionată despre societate, despre viaţă, boală şi alte asemenea lucruri.
Psihologul Stelian Chivu ne relatează cazul unei paciente care, în urma unei traume, se panica practic din orice. Dacă nu exista un motiv real să se panicheze, găsea unul imaginar.
„Am folosit o metodă neuropsihică de programare a creierului, prin care am reuşit să creez noi conexiuni neuronale, pozitive de această dată, iar viaţa acestei tinere s-a transformat radical. Iată unde se poate ajunge dacă nu acţionăm din timp când acest reflexe de ţin de panică devin din ce în ce mai dese”, spune psihologul.
De ce apare panica?
Specialiştii au stabilit că panica apare pentru că oamenii s-au obişnuit să trăiască în ameninţări continue, să considere normale stări de anxietate care apar brusc, teama intensă şi de lungă durată şi inconfortul fizic accentuat fără a fi expuşi unui pericol real.
Psihologul Stelian Chivu FOTO arhiva personală
La toate acestea se adaugă pierderea autocontrolului, confruntările mentale interioare, gândurile multe şi negative şi stările emoţionale intense de frecvenţă joasă.
Vindecare în paşi simpli
Ca să depăşim stările frecvente de panică este necesar să conştientizăm ce ni se întâmplă şi cu ce ne confruntăm. Nu este însă suficient. Dacă ne vom opri doar la acest pas, nu vom face altceva decât să accentuăm starea de neputinţă pe care o simţim. Următorul pas este să găsim soluţii la episoadele de panică pe care le avem, iar dacă nu le identificăm singuri, indicat este să apelăm la un specialist.
”E necesar să devină obicei ieşitul în natură, exerciţiile de respiraţie şi meditaţiile, ca şi tehnicile de focusare mentală. Vindecarea se va instala astfel foarte uşor, dar la fel de important este să o şi menţinem prin practică constantă, iar apoi să împărtăşim din experienţa noastră şi altora, astfel încât să înveţe din ea”, încheie psihologul Stelian Chivu.