Cum se pregăteşte delicioasa tocăniţă oltenească cu carne de pasăre şi cârnaţi. Desertul boieresc care însoţeşte preparatul

Preparatul este unul de tradiţie în Oltenia, dar se serveşte destul de des şi în alte zone ale ţării. Secretul gustului său apetisant stă în ordinea în care sunt adăugate ingredientele şi în modul în care sunt preparate termic acestea, în special legumele.

Începem prin a tăia cârnaţii în bucăţi mici şi încingem uleiul într-o cratiţă. Curăţăm şi tăiem şi prazul în bucăţi mici, punând carnea de pui şi bucăţile de cârnaţi la prăjit şi acoperim recipientul cu un capac. Curăţăm cartofii, spălăm roşiile şi tăiem legumele în cuburi puţin mai mari. Tocăm mărunt apoi şi ardeiul iute.

”După ce carnea de pasăre a căpătat o culoare uşor brună, adăugăm un pahar de vin, acoperim din nou recipientul cu un capac, adăugăm apoi cartofii după 5 minute şi prazul şi punem din nou capacul, dar avem grijă să amestecăm constant pentru a nu se lipi cartofii de fundul vasului”, explică Nichi Mărăcine, maestru de artă culinară.

Ingrediente:

-Cârnaţi de casă-200 de grame;

-Carne de pasăre-500-700 de grame;

-Roşii-500 de grame;

-Praz-5 tulpini;

-Cartofi-şase bucăţi;

-Ardei iute-o bucată;

-Mărar-o legătură;

-Ulei de floarea soarelui-150 de mililitri;

-Vin alb-un pahar;

-Sare şi piper, după gust.

Punem sare şi piper după gust, iar după ce am verificat dacă cartofii s-au pătruns, adăugăm roşiile şi lăsăm mâncarea să se pătrundă pentru 15 minute. La nevoie, mai adăugăm un pahar de apă, dacă considerăm că tocăniţa este mult prea scăzută, amestecând cu atenţie legumele pentru ca acestea să nu se sfărâme.

Într-o oră tocăniţa noastră este gata, recomandarea maestrului Nichi Mărăcine fiind ca focul să fie dat la potrivit spre mic la începutul procesului termic, până când se face carnea de pui, lăsându-l apoi la potrivit.

La final, adăugăm şi mărarul, lăsând preparatul să se tempereze pentru 10-15 minute după ce am închis focul. Tocăniţa oltenească cu carne de pasăre şi cârnaţi se serveşte cu mămăliguţă alături de murături sau varza murată, în funcţie de preferinţă.

Dulceaţă de cireşe amare

Pe vremuri, invitaţii din casele boiereşti erau serviţi cu dulceaţă de cireşe amare, un obicei împrumutat din bucătăria franţuzească, care s-a păstrat până în zilele noastre. Cu o seară înainte de a începe să pregătim dulceaţa, cireşele fără sâmburi şi zahărul vor fi puse într-un recipient la beci sau într-o cămară mai răcoroasă.

Ingrediente:

-Cireşe amare fără sâmburi-1,2 kilograme;

-Zahăr-1,6 kilograme;

-Lămâie-o bucată;

-Esenţă de vanilie-trei grame.

Dilceaţă de cireşe amare FOTO m.realitatea.net

În ziua următoare, vom pune cireşele la foc mic într-un recipient pentru 40-45 de minute. Un mic secret este să nu amestecăm fructele cu o lingură sau orice altceva, fiind de preferat să mişcăm pur şi simplu vasul pentru a  nu se lipi cireşele de fundul acestuia.

”Pentru a verifica consistenţa dulceţii, vom pune pe o farfurie puţină dulceaţă şi o vom lăsa să se răcească. Dacă aceasta nu este suficient de consistentă, o vom mai lăsa puţin la fiert. Este de preferat ca dulceaţa noastră să aibă o consistenţă cremoasă şi nu să se întărească ca un gem”, punctează maestrul Nichi Mărăcine.

La final, adăugăm şi zeama de la o lămâie şi mai lăsăm să fiarbă dulceaţa pentru maxim 15 minute, punând apoi şi esenţa de vanilie, iar acum putem folosi o lingură pentru a amesteca uşor dulceaţa, astfel încât zeama de lămâie şi esenţa de vanilie să se încorporeze în compoziţie.

După ce s-a răcit, vom pune dulceaţa în borcane,  aşezându-le apoi cu capacul în jos şi  acoperindu-le cu un prosop de bucătărie până a doua zi pentru a se etanşeiza mai bine. După ce vom depozita la rece dulceaţa, aceasta se va mai îngroşa puţin datorită zahărului din compoziţie. Fructele se vor înmuia, însă dulceaţa se va lega aşa cum trebuie şi poate fi servită ca desert după tocăniţa oltenească cu carne de pasăre şi cârnaţi, dar merge la fel de bine şi după orice alt preparat pe care îl servim în prealabil.