Cum au ajuns funcţionarii din primării să ia de la stat bani de mâncare ca bonus la leafă. Suma primită, mai mare decât costă hrănirea unui bolnav în spital

Suma alocată zilnic angajaţilor din sistemul administraţiei publice locale (incluzând aici şi instituţiile subordonate: biblioteci, case cultură, muzee etc) este de 15 lei. În acelaşi timp, un bolnav internat în spital primeşte, pe baza asigurării medicale, trei mese pe zi în plafonul sumei totale de 10 lei. În căminele de bătrâni, suma alocată zilnic este de 16,6 lei.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, angajaţii din toate instituţiile publice din administraţia locală (primării, consilii judeţene, dar şi instituţiile subordonate acestora: biblioteci, case cultură, muzee samd) vor beneficia de o indemnizaţie zilnică de hrană, care se va adăuga la salariu. Aceasta este stabilită prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cuantumul normei de hrană acordată, în bani, funcţionarilor este de 15 lei pe zi lucrătoare, respectiv de 317 lei pe lună, adică 3.487 de lei pe an (calcul pentru 11 luni, ţinând cont că nu se plăteşte pentru perioada concediului de odihnă). Mai exact, calcul are la bază „a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată”, după cum precizează normele de aplicare a legii.

Deşi suma zilnică acordată funcţionarilor din administraţie nu este aparent prea mare, lucrurile capătă o altă relevanţă dacă este comparată cu alocaţiile de hrană stabilite de statul român pentru bolnavii internaţi în spitale, pentru bătrânii din cămine sau pentru bolnavii cronici internaţi în centrele specializate.

Astfel, în spitalele din România, un pacient cu asigurare medicală completă, internat cu o afecţiune considerată obişnuită (gastro, reumato, ORL, cardio etc), trebuie să mânânce o zi întreagă (trei mese) de suma de doar 10 lei.

Există şi excepţii. Cele trei mese ale copiilor cu vârste între 3 şi 16 ani sunt finanţate de stat cu 12 lei. Tot 12 lei pe zi costă şi meniul de la o cantină de ajutor social finanţată de administraţia publică locală, dar şi mâncarea bolnavilor psihic internaţi forţat, în vreme ce bolnavii majori cu diabet primesc mâncare de 15 lei pe zi, iar copiii cu aceeaşi afecţiune au un buget alimentar de 16,5 lei.

Pentru personale suferinde de TBC sau SIDA, spitalele alocă pentru o zi de internare un buget de hrană de 16 lei. Pacienţii cu arsuri, lăuzele şi bolnavii de hepatită au dreptul, în spital, la numai 15 lei (adică exact când norma de hrană a unui funcţionar care lucrează la birou 8 ore pe zi şi primeşte pentru asta o leafă oricum cu 25% mai mare decât media naţională pentru funcţiile similare) pentru cele trei mese zilnice pe care trebuie să le primească în perioada spitalizării.

Noua schemă de indemnizaţie de hrană la Primăria din Tecuci FOTO C Crangan

„Mâncarea, nici caloric, nici calitativ, nu se poate încadra în cei 10 lei alocaţi unui pacient care nu e cronic. Ar trebui să echilibreze balanţa cu cei care au făcut rele şi care sunt trataţi mult mai bine decât pacienţii. Degeaba suplimentezi alocaţia de hrană dacă celelalte rămân în urmă. Vorbesc de infecţii nosocomiale, aparatură învechită, saltele rupte, perne rupte”, a explicat recent, pentru Adevărul, Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR)

Deloc întâmplător, pe internet au ajuns să circule, de altfel, fotografii şi informaţii înfiorătoare despre mâncarea din spitale. Cea mai recentă, făcută la Spitalul Judeţean din Sibiu, prezintă cina oferită unui pacient: o jumătate de cârnat polonez (circa 50 de grame), o linguriţă de margarină şi o cană de ceai. Mii de oameni au comentat la fotografia postată de un pacient, argumentând că statul român se comportă, din punct de vedere al alimentaţiei, cu pacienţii (care au asigurarea medicală plătită la zi), „la fel ca naziştii cu oamenii din lagăre“. Fotografii asemănătoare au fost postate şi de pacienţi internaţi la Timişoara.

Trebuie spus că există şi autorităţi publice locale care au decis să majoreze prin decizii ale consiliilor locale suma alocată pentru hrana pacienţilor din spitale. Astfel, în octombrie 2018, Consiliul General al Capitalei a aprobat o majorare a acestora cu 50% faţă de standardele minime prevăzute de Ministerul Sănătăţii printr-o decizie din 2016.

Comparaţiile legate de indemnizaţiile de hrană pot continua. Astfel, un bătrân internat într-un azil (avem ca exemplu deciziile consiliilor locale de la Galaţi şi Brăila în acest sens) primeşte zilnic mâncare în valoare de 16,6 lei. Tota 16,6 lei are alocaţie de hrană un copil cu nevoi speciale, în vreme ce la singurul cămin-spital pentru suferinzi de lepră din România (la Tichileşti, judeţul Tulcea), alocaţia de hrană zilnică a fost majorată recent de la 11 la 20 de lei. Vorbim aici despre oameni cu mutilări profunde (degete şi chiar membre amputate), care nu au cum să-şi câştige pâinea în vreun fel.

Norma de hrană a fost introdusă de guvernanţi pentru a înlocui tichetele de masă din instituţiile publice. Alocaţia amintită nu este aceeaşi cu cea primită de angajaţii din zona militarizată (MapN, MI etc), a căror normă de hrană este între 740 şi 960 de lei lunar.