Cum au ajuns alegătorii fantomă din Moldova să dea un „tun” de 4,8 milioane de euro la bugetul României
0Costurile acestei afaceri transfrontaliere dubioase sunt imense pentru statul român şi sunt aferente celor 12 posturi de parlamentari „generaţi” de cei 600.000 de basarabeni rezidenţi în România, dar care nu votează niciodată, ei folosind cetăţenia ca „trambulină” pentru a putea pleca la muncă în Europa de Vest.
Peste un milion de basarabeni au primit cetăţenie română în ultimii 18 ani, conform datelor prezentate de MAE din Republica Moldova. Circa 600.000 din aceştia au, conform statisticilor de la Autoritatea Naţională pentru cetăţenie, rezidenţă în România (peste 90% dintre ei în judeţele Galaţi, Vaslui, Iaşi şi Botoşani), ceea ce înseamnă că la toate alegerile figurează pe listele electorale permanente din secţiile de votare.
Şi totuşi, mai puţin de 1% dintre aceştia îşi exprimă votul. Mai mult decât atât, 99% dintre ei nici nu sunt de găsit la adresa de rezidenţă, căci fie au luat de mult calea Europei (muncind prin Italia, Franţa, Spania sau Germania pe baza liberului acces dat de cartea de identitate românească), fie locuiesc în continuare în Republica Moldova, dar folosesc dubla cetăţenie pentru a-şi facilita negustoriile transfrontaliere aflate la limita contrabandei.
Însă dincolo de latura socială şi de încercarea oamenilor de a se supravieţui, există implicaţii mult mai ample. Conform Legii privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, fiecare cetăţean al ţării (deci şi cei 600.000 de alegători „importaţi” din Basarabia) contează în stabilirea numărului de deputaţi şi de senatori din Parlamentul României.
Astfel, potrivit articolului 5, alineatul 2, din amintita lege, „norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori”. De asemenea, conform alineatului 3, „Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori”. Alineatul 4 stabileşte că „numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen”.
Având în vedere aceste informaţii, cei 600.000 de alegători fantomă la care facem referire justifică opt posturi de deputaţi şi patru de senatori. Iar de aici rezultă o cheltuială uriaşă, dacă ţinem cont că un parlamentar costă 40.000 de lei pe lună (incluzând aici doar salariul şi cheltuielile forfetare, nu şi costurile de mentenanţă ale instituţiei).
Un calcul simplu arată că într-o lună este vorba de 480.000 de lei, într-un an de 5,76 de milioane de lei, iar într-o legislatură (patru ani) se ajunge la peste 23 de milioane de lei, adică 4,8 milioane de euro. Asta doar pe baza votanţilor basarabeni cu rezidenţă în România, dar care nu votează niciodată.
Reporterii Adevărul au încercat, în judeţele Galaţi, Iaşi, Vaslui şi Botoşani (unde, cum spuneam, se află majoritatea alegătorilor „fantomă”) să dea de urma moldovenilor care, cel puţin teoretic, s-au mutat în ţara noastră. Surprizele sunt de proporţii. Astfel, populaţia municipiului Vaslui s-a triplat în ultimii 10 ani, iar 80.000 dintre nou-veniţi sunt din Republica Moldova şi au rezidenţa în special în blocurile de garsoniere din periferie. În unele astfel de locuinţe, de doar 20-25 mp, locuiesc pe hârtie mii de oameni (cam cât populaţia unei comune) însă niciunul nu a fost văzut vreodată pe acolo.
În Galaţi, un fost profesor de istorie a fost trimis în judecată pentru că vindea cu 40-60 de euro bucata integrarea în spaţiu a cetăţenilor moldoveni. Anchetatorii au stabilit că într-un imobil cu două camere avea deja aproape 2.000 de chiriaşi. De asemenea, alte două persoane au facilitate obţinerea rezidenţei, în locuinţa lor, pentru aproape 10.000 de oameni.
La Vârful Câmpului, din Botoşani, populaţia comunei a crescut fictiv de la 3.000 la 6.000 de locuitori. Creşteri sunt în zeci de comune. La Cozia, în Iaşi, primarul spune că pe cei mai mulţi dintre cei circa 2.000 de noi săteni nu i-a văzut niciodată. Uni au ajuns la primărie, după ce au luat rezidenţa, doar pentru a declara naşterea unui copil, pentru a putea lua alocaţie de la statul român.
Alarmant este că deşi presa a tras numeroase semnale de alarmă pe această temă, legislaţia nu a fost modificată şi nici nu pare interesat nimeni să ia măsuri. Dosarul penal numit „Moldovenii” zace la Poliţia din Vaslui de câţiva ani, nesoluţionat. La fel, la Galaţi, deşi samsarii de rezidenţă au fost trimişi în judecată de procurori, dosarele sunt nesoluţionate de mai bine de trei ani, sub tot felul de chiţibuşuri procedurale.
Moldovenii aproape că au triplat populaţia Vasluiului în ultimii 10 ani. Garsoniere cu locatari cât într-o comună
Municipiul Vaslui a înregistrat la ultimul scrutin un record istoric, pe care nimeni nu avea să îl anticipeze vreodată: cea mai slabă prezenţă la vot din toate timpurile. Cu doar 15% prezenţă la urne municipiul Vaslui a devenit reşedinţa de judeţ cu cel mai ridicat grad de absenteism din întreaga ţară. În spatele procentului, de-a dreptul neverosimil pentru vasluienii care în anii 2000 erau consideraţi printre cei mai sârguincioşi alegători din ţară, se ascund cifre care reflectă o realitate care nu reprezintă şi adevărul faptic.
Potrivit ultimelor date statistice municipiul Vaslui numără nu mai puţin de 140.000 de locuitori. O cifră uriaşă dacă o raportăm la datele oficiale anterioare. La ultimul recensământ, cel din 2011, populaţia municipiului Vaslui număra 55.407 locuitori.
Cum a fost posibil un asemenea salt demografic în condiţiile în care infrastructura municipiului a rămas neschimbată? Răspunsul este oferit la unison de autorităţi: venirea moldovenilor. Cu toate acestea, nicio autoritate publică din Vaslui nu oferă cifre exacte în privinţa numărului exact de cetăţeni moldoveni care şi-au stabilit domiciliu în municipiul Vaslui. Instituţiile îşi aruncă responsabilitatea de la una la alta, invocând că nu deţin statistici speciale pentru cetăţenii moldoveni. Recunosc doar că numărul lor este foarte mare. Citiţi amănunte despre acest fenomen AICI.
Rezidenţa pentru România se vinde „la negru”, ca la piaţă, cu 40 de euro. „Filierele”, ştiute şi tolerate
Pentru sume cuprinse între 40 şi 60 de euro, oamenii obţin dreptul de reşedinţă în România, ceea ce le dă posibilitatea să plece oriunde în Uniunea Europeană ca să îşi câştige existenţa. Samsarii obţin sume colosale, de ordinul a zeci şi chiar sute de mii de euro din acest trafic cu adrese fictive de rezidenţă.
La Galaţi se poate vorbi de un adevărat trafic cu luări în rezidenţă care nu au nicio treabă cu realitatea. Este vorba despre mii de basarabeni şi ucraineni care plătesc diverse sume de bani ca să poate avea apoi acces în orice ţară din spaţiul comunitar. „Plătesc între 40 şi 60 de euro de persoană. Figurează apoi fictiv la acea adresă pentru că în realitate nu au locuit niciodată acolo”, ne-a declarat Silviu Bacalum, şeful Serviciului Public Comunitar de Evidenţa Persoanelor Galaţi.
Chiar în curtea Poliţiei municipale din Galaţi sunt aproape permanent câteva persoane care îşi oferă adresele doritorilor de rezidenţă în România. Se negociază preţul ca la piaţă , iar apoi samsarii îi ”rezolvă” pe basarabenii care visează la un trai decent în Occident. Chirie zero, taxe zero. Doar primire în spaţiu, cu „plata la negru”. Găsiţi detalii despre aceste lucruri aici.