Cum a fost afectat de pandemie cel mai mare bazin legumicol din Moldova. „Vom avea pierderi uriaşe”
0Fermierii se confruntă cu probleme majore cu asigurarea materialelor necesare, dar şi cu desfacerea legumelor. De asemenea, lipsa mâinii de lucru (zilierii nu mai vin; sunt speriaţi de coronavirus) creează mari probleme. Pagubele sunt mari, având în vedere că este vorba despre producţie perisabilă.
În decembrie 2019, atunci când fermierii din uriaşul bazin legumicol de la Matca (judeţul Galaţi) – comuna din România cu cea mai mare suprafaţă de solarii – se apucau să pregătească producţia din 2020, nimeni nu anticipa că va veni pandemia de Covid-19. Drept urmare, oamenii au semănat aceleaşi culturi ca de obicei, mizând pe faptul că piaţa nu va oscila semnificativ.
La doar patru luni distanţă, însă, mătcaşii constată că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Pe fondul izbucnirii pandemiei, după 25 martie vânzările lor au fost cu mult mai mici decât pe perioada similară a anului trecut. Mai întâi s-au pomenit că vând doar două treimi din verdeţuri, apoi criza s-a manifestat la castraveţi, iar acum se aşteaptă să apară problema majore la tomate (al căror sezon stă să înceapă).
Cei de la Matca vând doar angro, direct de la solar sau în uriaşa piaţă de la marginea satului. Ca urmare, depind de miile de comercianţi, din judeţele Galaţi, Vaslui, Vrancea, Bacău şi Brăila, cu care sunt în relaţii de afaceri de decenii şi care vin să-şi ia marfa de la faţa locului.
Unii au contracte ferme cu lanţuri de magazine, iar acolo lucrurile sunt simple, căci livrările au continuat. Alţii însă au preferat să vândă în regim liber, în funcţie de cererea de moment. În general, pare mai avantajos să vinzi la preţul de moment decât pe contract (unde preţurile sunt mai mici şi nici nu sunt foarte flexibile), dar nu şi în acest an.
La scăderea abruptă a cererii (cum se întâmplă acum), tocmai marfa lor rămâne pe stoc. „Cel mai greu le este acum celor care nu au o relaţie stabilă nici cu piaţa liberă, nici cu supermarketul şi care produc la întâmplare. Ei au rămas pe dinafară cu o serie de verdeţuri, ridichi, marfă perisabilă. În momente ca acestea se văd efectele producţiei haotice, pentru că toţi care au procedat aşa anul trecut, la fel s-au comportat şi anul acesta”, a explicat inginerul Cătălin Petrache, de la firma Marcoser Matca.
Şi legumicultorul Săndel Pricope constată turbulenţele grave de pe piaţa legumelor. „La Matca sunt cantităţi mari de castraveţi pe care nu au oamenii unde să le dea. Se culege foarte mult şi chiar dacă într-o zi se deblochează, a doua zi culege lumea iar. Vin TIR-uri să mai ia, dar vin foarte puţine, un TIR la câteva zile. Cei care vin sunt intermediari, firme româneşti care încarcă de aici de la noi din România şi duc în Polonia, în niciun caz nu sunt polonezi”, a povestit fermierul.
Castraveţii de Matca au rămas fără muşterii FOTO Aurel Milea
Una peste alta, în plus faţă de faptul că aprozarele se confruntă cu o scădere masivă a vânzărilor (în jur de 20% faţă de aprilie 2019), nici dinspre industria conservelor nu vin veşti mai bune, căci multe şi-au oprit temporar producţia de frica virusului, dar şi pentru că, după creşterea neaşteptată din martie, vânzările s-au redus cu 25-30%.
Estimările privind scăderea vânzărilor diferă de la un producător la altul. Unii spun că le-au scăzut livrările cu 30%, alţii că doar cu 10%. Aparent, nu s-ar zice că este mult, însă raportat la dimensiunea producţiei de la Matca, de circa 200.000 de tone de legume anual, diferenţa înseamnă multe milioane de euro pierdute.
Castraveţii de Matca au rămas fără muşterii FOTO Aurel Milea
Aşadar, în faţa lipsei de cumpărători, fermierii din Matca se văd în situaţia de a pierde o parte banii investiţi. Fie pentru că nu reuşesc să vândă producţia, care se strică, fie pentru că preţurile sunt mai mici decât de obicei, din cauza scăderii cererii. Peste aceasta se suprapune şi o criză de forţă de muncă, muncitorii sezonieri disponibili fiind tot mai puţini din cauza fricii de epidemie.
Primarul de la Matca, Nelu Costea, a tras recent un semnal de alarmă cu privire la criza din cel mai mare bazin legumicol din Moldova. „Din cauza pandemiei avem pierderi foarte mari. Castraveţii sunt mulţi, nu merge ca în comuna Ciugud, să facem aprozar online. Cât poate comande omul, că să merite transportul? La noi vorbim de cantităţi mari. Este lipsă de cerere în această perioadă. Vom avea pierderi foarte mari”, spune primarul.
„Am scris adresa la Ministerul Agriculturii şi către Comisiile de Agricultură din Parlament. Trebuie ca cei de la minister să găsească o soluţie pentru a ajuta producătorii români. Fac un apel şi la supermarketuri, să găsim o portiţă ca să poată lua legume de la producătorii români. Vom avea pierderi uriaşe. Trebuie să înţelegem: Pieţele sunt blocate, nu avem unde duce marfa! Facem apel şi la consumatori să cumpere produse româneşti”, a mai spus acesta.
Şi conducerea Direcţiei Agricole a judeţului Galaţi confirmă problemele de la Matca. „Am discut cu mai mulţi fermieri de acolo care mi-au semnalat scăderea vânzărilor. Este un moment delicat, fără îndoială, din care sperăm să ieşim cu bine. Am cerut sprijinul ministerului în acest sens. Avem un an agricol foarte dificil, din păcate. Scăderea vânzărilor de legume este doar o parte a problemei. O alta este seceta fără precedent care a lovit judeţul şi care a afectat grav producţia de grâu din 2020. Deja există suprafeţe mari de pe care este clar că se va recolta niciun bob”, a spus Floricel Dima, directorul Direcţiei Agricole Galaţi.