Copiii cu cancer din Galaţi sunt condamnaţi la moarte de autorităţi
0Micuţii şi adolescenţii cu boli canceroase sunt obligaţi să facă lungi şi obositoare drumuri prin ţară pentru tratamente. Niciun pediatru specializat în diagnosticarea şi tratamentul cancerului la copii nu există în judeţul Galaţi, deşi se înregistrează tot mai multe cazuri de îmbolnăvire.
Să aibă un copil bolnav de cancer este, pentru un părinte, un dublu calvar. Ca şi cum lacrimile de durere n-ar fi de ajuns, nefericiţii taţi şi mame mai trebuie şi să cutreiere ţara în lung şi-n lat doar ca să-şi ducă micuţul la un medic specializat în tratamentul cancerului. Şi asta pentru că la Galaţi, la fel ca în multe alte judeţe din ţară, nu există niciunun oncopediatru. Alexandra Dragomir (15 ani) din satul Independenţa s-a îmbolnăvit de cancer osos la genunchi, în toamna anului 2010. După confirmarea diagnosticului, au urmat nenumărate drumuri la Bucureşti, la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu".
„Ne trezim la ora 3 dimineaţa, ca să ajungem la timp la Galaţi pentru a prinde trenul care pleacă la ora cinci. Este extrem de obositor pentru fetiţă. În plus, oamenii din jur fac comentarii urâte în legătură cu faptul că nu mai are păr din cauza chimioterapiei", povesteşte Mihaela Dragomir, mama Alexandrei.
Din 2008 şi până în prezent, în judeţul nostru au fost depistate 35 de cazuri noi de tumori maligne la copii. Jumătate dintre aceştia au decedat. Or, în acest context alarmant, reţeaua de oncopediatrie din România continuă să se rezume doar la şase centre de tratament: Bucureşti (două) Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu. Mureş.
„Ar fi fost o mare uşurare pentru noi, dacă am fi avut un oncopediatru la Galaţi", spune Mihaela Dragomir.
„Este o diferenţă în modul de abordare a bolnavilor de cancer adulţi şi a copiilor. Lipsesc cu desăvârşire şi serviciile de psihioterapie pentru aceşti micuţi", ne-a spus Ginel Baciu, directorul medical al Spitalului pentru Copii.
Supraspecializarea Oncopediatrie a fost desfiinţată în România de mai bine de şase ani.
„Este o specialitate grea pentru că ai de a face cu copii oarecum condamnaţi. Aceşti doctori sunt foarte solicitaţi din punct de vedere psihic, dat fiind faptul că tratamentul prescris ar putea oricând să eşueze", spune Caliopsia Florea, medic primar de laborator la Spitalul pentru copii.
În majoritatea cazurilor, cancerul, o boală necruţătoare, nu răspunde la tratament şi evoluţia stării bolnavilor conduce la un final tragic.
Cu atât mai tragic cu cât este vorba despre pacienţi care nu mai apucă adolescenţa sau prima tinereţe iar autorităţile nu fac nimic pentru a le oferi o şansă în plus