Cine este Aurora Simionescu, românca astrofizician inclusă în „top 100 inovatori din Europa Centrală şi de Est“ în 2015
0„Suntem de fapt din praf de stele toţi şi e minunat să vezi cum am evoluat”. Cu această credinţă îşi desfăşoară activitatea astrofizicianul Aurora Simionescu, unul dintre cei 13 români incluşi în topul celor 100 lideri ai inovaţiei din Europa Centrală şi de Sud. La doar 32 de ani, brăileanca a lucrat la NASA, unde a reuşit să descopere un colţ de univers, iar în prezent lucrează pentru lansarea unui satelit la Agenţia Spaţială din Japonia.
O carte cu pagini rupte şi mâzgâlite a schimbat destinul unei brăilence de 18 ani. În clasa a XII-a, Aurora Simionescu a trăit propriul moment Big Bang atunci când mama sa i-a dat cadou manualul pentru cursuri universitare numit „Astronomy: The Structure of the Universe“, de William Kaufmann. Astăzi, după 14 ani, Aurora este cea mai cunoscută cercetătoare româncă în domeniul astrofizicii.
"Am citit cartea respectivă, n-am înţeles foarte mult de prima dată, mi s-a părut fascinant, dar nu am înţeles foarte mult şi m-am încăpăţânat să învăţ din ce în ce mai mult", ne-a mărturisit Aurora Simionescu.
Mama sa nu s-a gândit nicio secundă ce impact va avea acest cadou asupra carierei fiicei sale. Şi-a dorit doar să o încurajeze să înveţe, singura datorie importantă pe care consideră că o au părinţii faţă de copiii lor.
"Eu sunt de profesie inginer. Mă simt bine printre deducţii, demonstraţii, deşi nu am profesar în domeniu, dar structura mea asta este şi cartea avea legătură cu ştiinţa. Din acest motiv i-am şi oferit-o. Plus că mi-am amintit că avea talent la desen şi că printre primele desene făcute de copil era un desen cu un extraterestru", ne-a povestit Puşă Simionescu, mama Aurorei.
Când era mică însă, Aurora era interesată mai mult de domeniile artistice. Îi plăcea să recite poezii. S-a bucurat de lumina reflectoarelor de la Teatrul Maria Filloti, acolo unde a participat la festivaluri de poezie. Apoi, din dorinţa de a călători şi-a dorit să devină ambasador. În liceu, însă, profesoara de fizică i-a stârnit cel mai mult curiozitatea. La orele ei avea mereu întrebări care puneau în dificultate chiar şi cadrul didactic. "Cred că i-a fost milă de mine la ore şi nu m-a pus în situaţii neplăcute niciodată de faţă cu elevii", recunoaşte Nicoleta Becheanu, profesoara de fizică din liceu.
"Când rămâneam noi două, era superb pentru că erau multe întrebări pe care eu nu mi le-am pus. Şi când veneau de la ea, chiar dacă pe moment să zicem că soluţia nu o aveam, eram încântată şi era superb să mă duc şi să descopăr şi să discutăm apoi împreună", a mai adăugat cadrul didactic.
Şi prietenii vechi de aproape 20 de ani îşi amintesc că de Aurora ca fiind extrem de curioasă. "Aurora era genul de persoană care şi în clasă punea întrebări, era curioasă. Şi nu era în legătură numai cu matematica sau fizica. Era vorba despre orice subiect", ne-a declarat Iuliana Orzan, fostă colegă de bancă în generală şi prietenă tot de atunci. Nu a fost o mirare pentru ea înclinaţia Aurorei pentru ştiinţă şi Univers. "Îmi aduc aminte că şi mie mi-a împrumutat un atlas care m-a fascinat şi pe mine, dar cu siguranţă ea era mult mai curioasă şi încerca să descopere noi lucruri," ne-a mărturisit tânăra.
După terminarea liceului, Aurora Simionescu a ales să studieze astrofizica la o facultate din Germania. A urmat un doctorat în acelaşi domeniu şi în aceeaşi ţară, după care a câştigat cea mai prestigioasă bursă – una de trei ani la NASA. Iar rezultatele nu au întârziat să apară – în 2008 a reuşit să descopere o bucăţică de univers: un filament cosmic. Pentru asta a primit în acelaşi an titlul de Omul Anului în România.
"Eu cred că succesul meu se datorează în mare parte faptului că deşi mi-a fost frică de toate aceste oportunităţi, mi-am învins frica şi curiozitatea mea de a şti cum e să locuieşti în altă ţară, să ai o carieră care nu a mai fost încercată de mulţi alţii înaintea ta, curiozitatea asta mereu a învins frica şi atunci am urmat aceste oportunităţi," ne-a declarat Aurora Simionescu.
Iar succesul ei nu s-a oprit la descoperirea din 2008. De doi ani ani de zile lucrează la Agenţia Spaţială din Japonia, unde în februarie 2016 se va lansa un nou satelit cu ajutorul căruia îşi va continua cercetarea. Iar în 2015 a fost unul dintre cei 13 români incluşi în topul celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est. Topul a fost elaborat de mai multe companii, printre care Google şi Financial Times.