Cercetătorul care studiază reacţia microalgelor la stres. Proiectul poate avea implicaţii majore în industria alimentară şi farmaceutică

Proiect este unic în România şi se derulează la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, fiind  implementat de un conferenţiar universitar alături de o echipă de tineri cercetători.

Şi algele pot fi stresate, în ziua de astăzi, dar procesul este unul controlat şi din el rezultă o mulţime de efecte pozitive care pot sta la baza unor tehnologii viitoare, capabile să schimbe lumea.

Se întâmplă la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, unde conferenţiarul universitar George Ifrim de la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică (A.C.I.E.E.) cercetează, alături de alţi şapte tineri pasionaţi, felul în care reacţionează microalgele la stres.

Pare o chestiune minoră şi uşor de făcut. Este, în schimb, un proiect ambiţios, pornit de la teza sa de doctorat, ce poate avea implicaţii majore în industria alimentară, farmaceutică, în acvacultură şi în producerea biocombustibililor.

Echipa interdisciplinară, formată din opt cercetători, a fost singura care a câştigat competiţia de proiecte organizată în 2019 de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, la categoria „Tinere echipe”.

Totul a pornit în 2012, anul în care George Ifrim (absolvent de Biotehnologii) şi-a susţinut teza de doctorat în Automatică, sub coordonarea profesorului Sergiu Caraman, în cotutelă cu Universitatea din Nantes, Franţa. Tema cercetării a vizat creşterea fotosintetică a microalgelor (Modelarea şi controlul proceselor de creştere fotosintetică a microalgelor în condiţii de laborator).

Pot fi folosite la tratarea apelor uzate

Câţiva ani mai târziu, George a realizat, la Galaţi, împreună cu profesorul său şi alţi câţiva colegi de la Automatică, un fotobioreactor, adică un dispozitiv în care microalgele cresc sub influenţa luminii şi pot fi supuse unor tratamente diverse prin intermediul unui calculator de proces.

Dispozitivul prin care este analizată reacţia microalgelor la stres FOTO UGAL

„Microalgele îşi găsesc numeroase întrebuinţări în industria alimentară, prin valorificarea compuşilor biologic activi din compoziţia lor, în domeniul farmaceutic prin obţinerea unor suplimente cu numeroase beneficii asupra sănătăţii, în protecţia mediului, dacă le folosim la tratarea apelor uzate sau la reducerea CO2 din gazele de ardere”, explică cercetătorul.

Combustibilul viitorului-biocarburanţi din microalge

În 2020 s-a câştigat acest proiect unic la „Dunărea de Jos”, prin care George Ifrim, Baicu Laurenţiu, Marian Barbu (A.C.I.E.E.), Georgiana Horincar, Ştefan Petrea, Alina Mogodan, Ira Simionov (S.I.A.) şi Claudia Ungureanu (Transfrontalieră) şi-au propus să investigheze comportamentul microalgelor în situaţii diverse.

„Proiectul nostru se numeşte Modelarea şi controlul mecanismelor de stres subletal la microalge. Practic, microalgele sunt cultivate în fotobioreactor, în diferite condiţii de stres (limitare de nutrimente, intensitate luminoasă mare, temperatură ridicată etc.), evaluandu-se profilul compoziţional al acestora şi capacitatea de adaptare la parametri de cultivare. În astfel de condiţii, microalgele produc cantităţi impresionante de lipide (50% din masa celulei e invadată de lipide), care, dacă sunt extrase şi prelucrate cu atenţie, pot fi transformate în biodiesel”, explică George Ifrim.

La nivel mondial, există astfel de staţii pilot care produc biocarburanţi din microalge - combustibilul viitorului. Doctorul George Ifrim şi echipa lui au la dispoziţie doi ani să îşi prezinte rezultatele şi să dezvolte noi direcţii de cercetare.

„Mă bucur că nu lucrez singur şi că am reuşit să atrag tineri cercetători, pasionaţi de ştiinţă, în acest domeniu fascinant al biotehnologiei microalgelor. Acestea sunt microorganisme robuste, cu necesităţi nutriţionale scăzute (lumină, dioxid de carbon şi săruri anorganice) care pot deveni “fabrici celure” de compuşi cu valoare adaugată. Ne dorim să aruncăm o privire în interiorul celulei si să investigăm ce se întâmplă cu unii componenţi intracelulari (de exemplu pigmenţi sau lipide) în condiţii de stres sub-letal. Aceste bioprocese pot deveni fezabile din punct de vedere industrial cu ajutorul automaticii, adică prin modelare matematică şi control de proces”, a precizat conferenţiarul  universitar George Ifrim.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Oamenii de ştiinţă au descoperit din greşeală un nou organ. Unde se află acesta

Un tânăr doctorand din Tunisia cercetează în România o soluţie de reciclare a apelor uzate