Campanie „Adevărul de Seară” Ştii ce mănânci? Parizer din piept de pui, cu 70% slănină şi şoric
0Dr. Magdalena Moroşanu ne-a explicat ce se ascunde şi în compoziţia produselor de mezelărie. După iaurt şi pate, a venit rândul salamurilor şi al şuncilor să fie „desconspirate". Din compoziţia unui kilogram de parizer, producătorul declară că 30% ar fi piept de pui.
Cel de-al treilea produs alimentar pe care l-am introdus în campania „Ştii ce mănânci?" este parizerul. Aproape toate preparatele care intră în categoria mezeluri pot fi considerate ameninţătoare pentru sănătatea populaţiei, dar parizerul este lider incontestabil din acest punct de vedere.
CITIŢI ŞI:
Campanie „Adevărul de Seară"/Ştii ce mănânci?Iaurturi „naturale" din lapte praf şi coloranţi
Amestec de slănină şi şorici
Cine n-a mâncat vreodată parizer ? Este ieftin şi gustos, dar categoric, nu şi sănătos ! Cu toate astea părinţii îşi hrănesc copii cu acest produs tot mai căutat în vremuri de criză şi dacă îşi permit iau şi ei la pachet, la serviciu, câteva felii.
Campanie „Adevărul de Seară"/Ştii ce mănânci?Vezi aici ce ascunde banalul pateu de ficat!
Parcă nu poţi să pleci din supermarket fără a cumpăra măcar un baton de parizer - dacă nu-ţi mai permiţi unul de salam (care, deşi mult mai scump, nu e cu mult mai blând cu sănătatea noastră).
În cele ce urmează vă vom enumera ingredientele care sunt scrise pe eticheta unui baton de parizer cumpărat la întâmplare, fără să avem în vedere un producător anume.
Conţinut: piept de pui (30%), slănină, şoric, apă, extracte din condimente, amidon, proteină din soia şi sare. Citind aceste prime opt ingrediente de pe listă, remarcăm procentul ingredientului principal, pieptul de pui, care dă denumirea produsului: 30%.
Iată care sunt cele şapte principii pentru o alimentaţie curată
Asta în condiţiile în care, teoretic, produsul are în compoziţie mai ales piept de pui. Şi trebuie să credem că este piept de pui şi nu pieliţă sau alte produse secundare rezultate din tranşare. Aşadar diferenţa de 70 % este alcătuită din slănină, emulsie de şorici şi făină de soia (proteină vegetală).
„Carnea de pui este singura, din acest produs, cu valoare biologică. Problema este că are doar 30% piept de pui. Dintr-un kilogram însemnă câteva guri. Atât. Restul, vai de mine ! Slănină şi şoric. Slănina este un concentrat de acizi graşi saturaţi care au o contribuţie majoră la dezvoltarea aterosclerozei. Şoriciul este tot un concentrat de acizi graşi saturaţi. Soia nu are proteine de origină animală, nu conţine amino-acizi esenţiali", spune dr. Magdalena Moroşanu, medicul diabetolog-nutriţionist.
„Nici sarea nu trebuie s-o trecem cu vederea şi nici sodiul din conservanţi. În astfel de produse se găsesc în catităţi mari, ceea ce este extrem de nociv pentru sănătate. Toată lumea ştie că determină hipertensiunea arterială", mai afirmă dr. Moroşanu.
Lista ingredientelor continuă cu: stabilizatori, difosfaţi de sodiu, antioxidant (acid ascorbic), conservant (nitrit de sodiu), stimulator de aromă (glutamat monosodic), arome şi colorant (carmin).
„Aceste substanţe sunt în disgraţiile tuturor medicilor diabetologi şi nutriţionişti. Coloranţii şi stimulatorii de arome nu au ce căuta în aceste produse.Aşadar doar 30% din parizer este benefic organismului iar restul este nociv", mai spune dr. Moroşanu.
Asta dacă pieptul de pui nu este doar pe etichetă.
Ieftin şi mult
În cazul în care vorbim despre salamurile ieftine, situaţia poate fi la fel de dramatică. Şi în cazul acestor produse în compoyiţie ponderea o au slănina, şoriciul şi făina de soia.
„Sunt printre cele mai ieftine preparate şi din această cauză sunt foarte consumate. Omul ia la pachet. Nu sunt bani pentru alte preparate mai scumpe şi de o calitate mai bună. La salam, lucrurile sunt triste. Avem o concentraţie de slănină foarte mare. Ciudat este că nu este menţionată această concentraţie pe etichetă. Omul vrea să-şi umple stomacul. Nu se mai uită cu ce", mai spune dr. Moroşanu, medic diabetolog-nutriţionist.