Căminele Liceului Metalurgic din Galaţi, în haos total

Pline de datornici, cele trei cămine sunt nedorite de conducerea liceului, dar nici Primăria vrea să pună mâna pe ele. Liceul Metalurgic ar dori dă păstreze un singur cămin pentru profesorii săraci şi pentru elevii din mediul rural.

Toate disputele pe marginea statului terenurilor şi a construcţiilor de la Liceul Metalurgic au plecat fără îndoială de la accidentul din urmă cu o lună, accident în care o femeie a fost la un pas să-şi piardă viaţa după ce o bucată din tencuiala Căminului B i-a căzut drept în moalele capului.

Din acest motiv, în acest moment, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar şi-ar dori în acest moment să scape de aceste cămine, dar sunt şi alţii care îşi freacă mâinile la gândul unor afaceri imobiliare „superprofitabile" cu aceste imobile.

Dacă ar fi să face o scurtă istorie a celor şase cămine care au aparţinut cândva Liceului Metalurgic, am putea spune că niciunul nu a reuşit să-şi păstreze destinaţia iniţială, adică de cămin pentru elevi.

„În acest moment în cele trei cămine pe care le mai administrăm noi A, B şi F, nu locuieşte niciun elev şi niciun profesor. Toţi directorii s-au chinuit de-a lungul anilor să asigure pentru aceste două categorii sociale măcar câteva camere, dar nu au reuşit", spune contabilul şef al liceului, Liliana Enache.

Dealtfel, chiar actualul director al Colegiului Tehnic „Aurel Vlacu" - Mirela Onişor mărturisea recent că are cel puţin 12 cereri din partea unor elevi veniţi din mediul rural care ar vrea să locuiască în cămin.

„Căminul A ar putea să rămână în administrarea liceului. Celelalte să revină la Consiliul Local, să le ia Primăria să le administereze", spune contabila de la Metalurgic.
Pe de altă parte, nici Primăria nu prea se îngrămădeşte să le ia în administrare, cel puţin din două motive. Primul ar fi acela că nu le-ar putea folosi ca şi locuinţe sociale! Camerele au doar 20,7 mp, în condiţiile în care normativele în vigoare spun că o locuinţă socială trebuie să aibă cel puţin 37 mp.

În plus, cei care au locuit sau care încă mai stau în aceste cămine au făcut modificări interioare extrem de periculoase din punct de vedere al siguranţei clădirii, condiţii în care Primăria ar trebui să investească sume extrem de mari pentru reparaţii capitale.

Până la stabilirea noului „stăpân", chiriaşii din cele trei cămine continuă să aibă datorii foarte mari (350.000 de lei) la utilităţi şi chirie şi, mai nou, să locuiască fără contracte de închiriere pentru că Primăria nu a stabilit încă modelele pentru 2011.