Autorităţile din Galaţi şi Brăila au ratat 200 de milioane de euro şi crearea a 10.000 de locuri de muncă din cauza orgoliilor politice

Peste 200 de milioane de euro puteau fi disponibili pentru construirea zonei metropolitane dacă edilii celor două oraşe s-ar fi înţeles. Lucrările la importantul proiect ar fi necesitat crearea a 10.000 de locuri de muncă.

Lansat cu mare fast pe 18 februarie 2007, proiectul zonei metropolitane dintre Brăila şi Galaţi a fost blocat de lăcomia autorităţilor. Asta pentru că reprezentanţii administraţiilor din Galaţi şi din Brăila au dorit să încaseze în exclusivitate la bugetul propriu toate taxele cuvenite zonei metropolitane. Conform proiectului municipiul Galaţi trebuia să facă investiţii pe un teren de 1.000 de hectare aparţinând judeţului Brăila.

Singura sansă
Criza financiară a secat resursele bugetare ale celor două administraţii şi în atari condiţii, primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae consideră că singura şansă pentru dezvolaterea oraşului pe care îl păstoreşte este zona metropolitană.

"Eu vă spun că avem nevoie de această zonă. Este singura noastră salvare. Din păcate trebuie să renunţăm la orgolii. Cei de la Brăila ne pun piedici de câţiva ani în legătură cu acest proiect", ne-a declarat Dumitru Nicolae.

De partea cealaltă a fileului, Bunea Stancu- preşedintele Consiliului Judeţului Brăila, spune că autorităţile brăilene sunt de acord cu realizarea acestor investiţii dar cu un singur amendament.

"Tot ce se investeşte acolo să fie al judeţului Brăila, blocurile să fie ale Brăilei, cei care se mută să aibă buletin de identitate de Brăila. Nu poţi face investiţii în alt judeţ şi să ai pretenţii să transformi acel teritoriu în terenul tău", ne-a declarat Bunea Stancu.

Ce s-a pierdut din această gâlceavă? Numărul muncitorilor implicaţi în acest proiect putea depăşi uşor 10.000.
Aproape 200 de milioane de euro, urma să fie pompaţi de UE până în 2012 pentru realizarea acestui proiect.

Cele trei obiective de infrastructură importante ale zonei metropolitane constau în ridicarea unor cartiere rezidenţiale pe terenul de 100 de hectare, aflat între Brăila şi Galaţi, realizarea unui aeroport şi a unui pod peste Dunăre în judeţul nostru, toate pînă în 2020.

În megalopolisul rămas la stadiul de vis frumos era prevăzut a fi construite şi sediile unor instituţii guvernamentale, drumuri europene, biblioteci, dar şi câteva mall-uri uriaşe. Zona metropolitană împreună cu cele două oraşe Galaţi şi Brăila ar fi urmat să constituie a doua aglomerare urbană din ţară, după Bucureşti, cu peste un milion de locuitori.