Apusul siderurgiei omoară învăţământul superior ingineresc din Galaţi

În urmă cu două decenii, siderurgia gălăţeană era considerată cea mai performantă din sud-estul Europei. Acum, există doar zvonuri pesimiste şi câteva şcoli de vară menite să mai liniştească puţin oamenii din Galaţi. Învăţământul superior metalurgic, înfloritor şi el în urmă cu două decenii, este acum din ce în ce mai puţin căutat.

Dacă la începutul anilor 2000 inginerii erau la mare căutare, acum a fost nevoie să se schimbe titulatura Facultăţii de Metalurgie, care devenise cea mai ocolită la admitere. Absolvenţii de liceu cu Bacalureatul luat nu s-au lăsat convinşi nici de noua denumire de Facultatea de Ingineria Materialelor şi a Mediului, aşa că s-a decis unirea ei cu Facultatea de Mecanică. Nici aşa n-a mers, noua Facultate de Inginerie fiind cea mai puţin căutată instituţie de învăţământ superior din Galaţi.

„Dacă nu se face ceva în oraşul acesta, riscăm să nu mai avem învăţământ superior ingineresc în Galaţi. Ne putem transforma, uşor, uşor, într-o Valea Jiului 2. Dar eu sper că actuala clasă politică va fi suficient de matură încât să nu permită acest lucru”, spune decanul Facultăţii de Mecanică, Cătălin Fetecău, hotărât ca de la anul să „umble” puţin şi la specializările Facultăţii. „Deja, unele materii predate sunt perimate, trebuie să le upgradăm în permanenţă, Soluţia este aceea de a veni cu programe care să se regăsească în lumea reală din industria din zonă, cred că şi colegii noştri vor înţelege acest lucru”, a mai spus decanul Facultăţii de Mecanică. 

În tot acest timp, ArcelorMittal Galaţi trimite acasă angajaţii care mai au doar un an şi jumătate până la pensionare, oferindu-le salarii compensatorii. Conducerea spune că încearcă astfel să facă loc tinerilor absolvenţi, dar dacă ne uităm în urmă, destul de puţini absolvenţi de mecanică sau metalurgie au ajuns angajaţi în Combinat. 

Arcelor Mittal a făcut şi o tradiţie în a organiza o şcoală de vară pentru studenţi, în timpul căreia sunt discutate tot felul de proiecte tehnice. Chiar şi la ultima deschidere a Şcolii de Vară directorul general Bruno Ribo a mărturisit că lucrurile nu merg tocmai cum trebuie. Bruno Ribo le-a vorbit studenţilor de situaţia combinatului în contextul pieţei regionale a oţelului şi problemele cu care se confruntă combinatul din cauza preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale. În acest context, Ribo le-a spus studenţilor că în acest an combinatul va angaja ingineri şi specialişti, iar de la anul va fi reluată şi angajarea de muncitori.

Pe de altă parte, Arhitectura Navală, o facultate axată ca la Mecanică tot pe studiul organelor de maşini şi a motoarelor, merge „brici”. Concurenţa aici este foarte mare, asemănătoare celei de la Medicină. Explicaţia este una singură: ideea de stabilitate care vine de la Şantierul Naval Damen Galaţi şi de la alţi colaboratori ai acestei facultăţi. Vorbim despre zeci de burse, stagii de pregătire în Olanda, la trustul „mamă”, plus că aproape toţi absolvenţii sunt angajaţi în domeniu.

Dacă înainte de privatizare, în 1999, în Combinatul Siderurgic lucrau peste 31.000 de angajaţi, în companie mai lucrează astăzi aproape 7.200 de oameni, respectiv cu aproape 24.000 mai puţini, la care se adaugă alte zeci de mii de oameni care şi-au pierdut slujbele în urma dispariţiei afacerilor care depindeau de gigantul siderurgic.

Nu întâmplător Galaţi este oraşul care a pierdut în ultimul deceniu cei mai mulţi locuitori. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), între anii 2002 şi 2011 oraşul Galaţi a pierdut peste 67.600 de locuitori, adică aproape un sfert din numărul total.