Apa a amplificat efectul cutremurelor de la Izvoarele. O spune un om care se ocupă cu cercetarea ştiinţifică în acest domeniu

Efectele majore ale ultimelor cutremure s-au resimţit în zona Izvoarele pentru că într-o anumită parte a localităţii există la adâncime două canale de roci dure îmbibate cu apă, care ar fi favorizat propagarea şi efectul sonor al seismelor, a declarat vineri ministrul delegat pentru Cercetare Ştiinţifică, Mihnea Costoiu, citat de agerpres.ro.

Costoiu a prezentat într-o conferinţă de presă susţinută la finalul şedinţei de guvern un raport întocmit în urma analizelor realizate de nouă instituţii, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului fiind coordonatorul cercetării şi instituţia care a elaborat raportul.

Ministrul a arătat că în cazul cutremurelor înregistrate în zona localităţii gălăţene Izvoarele au fost analizate următoarele elemente importante: determinarea cauzelor care au condus la apariţia seismelor din zona Slobozia-Conachi, satul Izvoarele, explicarea complexului de fenomene care s-au constituit în evenimentele seismice din perimetrul format din satele Izvoarele, Schela şi Negrea, evaluarea interdependenţei dintre evenimentele seismice din zona Vrancea cu cele din zona Izvoarele, Schela, Negrea, explicarea cauzelor care au condus la apariţia deteriorării locuinţelor din zona Izvoarele, Schela, Negrea şi estimarea factorilor de risc privind declanşarea alunecărilor de teren către zona centrală a satului Izvoarele.

Potrivit lui Costoiu, cauzele au fost, aşa cum s-a mai spus, "cele naturale, cele tectonice". În ceea ce priveşte "influenţa activităţilor de forare", s-a demonstrat că aceasta "nu a existat", întrucât aceste foraje nu depăşesc adâncimea de 1.100 m, în timp ce focarele seismice au fost detectate sub 5.000 m adâncime iar forările "nu presupun şocuri de presiune".

"În plus, la adâncimea de 1.100 de metri se constată existenţa unui strat dur, cristalin, care se constituie ca un ecran care separă zona de forare de cea seismică. Mai pe înţeles, sub zona de forare există o zonă foarte dură, astfel încât orice element de forare nu a putut pătrunde mai jos, în zona care a declanşat seismele", a explicat Costoiu.

El a adăugat că şi influenţa inundaţiilor, prezente în zona analizată cu circa două săptămâni înaintea fenomenelor seismice, a fost respinsă ca potenţială cauză a producerii cutremurelor.

"Mai mult, din analiza măsurătorilor electrometrice, prezentate în raport, a rezultat că zonele subterane care pot conţine apă sunt relativ reduse ca întindere şi sunt situate în imediata vecinătate a suprafeţei solului. Cu alte cuvinte, apa nu a putut pătrunde în zona epicentrului, 5.000 de metri pătraţi", a declarat ministrul.

Costoiu a spus că explicarea fenomenelor petrecute la Izvoarele necesită o expunere mai largă, pornind de la faptul că presa şi localnicii au constatat o amplificare a zgomotelor într-o anumită parte a satului.

"S-a constatat faptul că în zona în care cutremurul s-a resimţit mai puternic şi au existat şi zgomotele de care s-a vorbit există două canale convergente generate de roci dure, care conţin în interiorul lor material permeabil îmbibat cu apă. Convergenţa canalului se finalizează în zona afectată a satului Izvoarele. Cu alte cuvinte, există (...) în acea zonă în care cutremurele s-au resimţit puternic două canale care, după opinia specialiştilor, au favorizat propagarea şi efectul sonor", a precizat Mihnea Costoiu.

În ceea ce priveşte efectul cutremurelor din Vrancea asupra celor din zona Izvoarele, el a precizat că seismele din regiunea vrânceană s-au produs la 140 de kilometri adâncime, în vreme ce în zona Izvoarele — între 5 şi 10 kilometri.

"Concluzia unor specialişti, nu a tuturor specialiştilor, a fost că evenimentul din zona Vrancea l-a influenţat pe cel din zona Izvoarele în sensul detensionării scoarţei, reciproca nefiind valabilă", a afirmat ministrul.

Cu privire la problema locuinţelor afectate din Izvoarele, ministrul Cercetării a spus că, din opiniile specialiştilor de la Universitatea de Construcţii şi de la Institutul INCERC, au rezultat trei cauze majore. "Nerespectarea normelor de construcţii. Sunt case construite de-a lungul anilor, case de chirpici, fără fundaţie. În al doilea rând, inundaţiile care au afectat această zonă şi care au precedat evenimentele seismice şi tasări ale terenului slab consolidat", a detaliat Costoiu.

Mihnea Costoiu a precizat că monitorizarea ştiinţifică în zona Izvoarele va continua încă patru săptămâni.