"Afacerea Molozul" încalcă fără jenă legislaţia de mediu privind materialele reciclabile. Vezi aici de ce

Afacerea „Molozul reciclat" de Primăria Galaţi are, dincolo de „fentele de pix" pe care le relatam mai înainte, şi un alt aspect: nu respectă standardele de reciclare. Reglementările legale privind reciclarea includ doar şapte categorii: metale feroase, metale neferoase, hârtie, sticlă, plastic, cauciuc şi textile.

Aplicarea O.U.G. nr. 196/2005, privind Fondul pentru Mediu, se face, de fapt, prin prisma O.U.G. nr. 16/26 ianuarie 2001, modificată şi republicată în 21 ianuarie 2007. Acest act normativ prevede, în Anexa 1, că deşeurile reciclabile sunt: metalele neferoase, metalele feroase, hârtia, sticla, masele plastice, cauciucul şi textilele. Molozul nu este inclus aici, după cum se poate lejer observa.

Mai mult, comisarul Ion Avram, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Galaţi, ne-a confirmat că este în plină desfăşurare, în tot judeţul, un control legat de modul cum s-au respectat reglementările legale privind colectarea Fondului de Mediu.

„Am primit o tematică de control care include mai multe aspecte, cum ar fi verificarea corelaţiei dintre declaraţiile scriptice şi realitatea din teren, modul cum se face colectarea şi salubrizarea pe ansamblu a localităţilor", a spus Avram.

Comisarul de Mediu a mai precizat că primele constatări sunt că în mediul rural există probleme foarte mari în privinţa respectării programului de reciclare a deşeurilor, în vreme ce la oraş, cel puţin în acte, există un sistem de colectare şi reciclare. „Nu se poate afirma că se procedează legal sau ilegal câtă vreme controalele nu au fost finalizate. Să vedem dacă declaraţiile corespund cu realitatea din teren şi cu reglementările legale", a mai spus Avram.

Cu alte cuvinte, Primăria Galaţi va trebui să demonstreze, cu acte, de unde a obţinut zecile de mii de tone de moloz necesare „bifării" programului de reciclare.

De asemenea, autoritatea publică trebuie să facă dovada (cu facturi şi fişe de lucrări) că a făcut selectarea acestui moloz în conformitate cu legea, dat fiind că din demolări nu rezultă în niciun caz doar pământ, ci mai ales cărămizi, beton şi lemn. Materiale care nu figurează în proiectului ISPA ca soluţii pentru acoperirea vechii gropi de gunoi a oraşului.

Cei de la Primărie spun însă că totul ţine doar de interpretare. „Noi avem actele care atestă cum am făcut. Avem acoperire legală. Documentele mai trebuie doar confirmate de autorităţile de Mediu", ne-a declarat Mircea Ostache, coordonatorul programului din partea Primăriei Galaţi.