Vrancea sau „Ţara Corbilor Negri”
0Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică.
Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului nostru, denumirea de Vrancea datează de la 1431.
„Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, ne-a declarat istoricul Cezar Cherciu.
La rândul lor, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi consideră că numele Vrancea vine din slavul "vrana", care se traduce prin "vrana" sau "gaură de butoi", idee sprijinită şi de forma concavă pe care o are regiunea.
După alte ipoteze, numele ar fi de origine romană, legat de numele propriu de Vrana.
Exisă însă şi legende despre Vrancea, care spun că numele vine de la cel al Babei Vrâncioaia, mamă a şapte feciori chipeşi şi viteji.
Potrivit uneia dintre legende, Baba Vrâncioaia şi-a trimis cei şapte feciori să lupte de-a dreapta domnitorului moldovean Ştefan cel Mare pentru a-l ajuta într-unul dintre războaiele duse împotriva turcilor. Drept recompensă pentru vitejia arătată în luptă, domnitorul le-a dăruit în stăpânire şapte munţi, cu dorinţa de a alcătui un ţinut care să poarte numele de „Ţara Vrancei“.
Atunci, fiecare dintre fraţi şi-a întemeiat la poalele munţilor sate care le poartă numele şi astăzi: Bodeşti, Spineşti, Negrileşti, Bârseşti, Spulber, Păuleşti si Nistoreşti.