Sute de mii de euro „îngropaţi” în proiectul stejarilor plantaţi pentru eroii primului război mondial
0La aproape patru ani de la demararea proiectului „Parcul Memoriei Naţionale”, câmpul de 75 de hectare pus la dispoziţie pentru împădurirea cu stejar în memoria eroilor căzuţi în război arată ca un teren viran
În anul 2017, când s-au împlinit o sută de ani de la Primul Război Mondial, Consiliul Judeţean Vrancea, cu contribuţia financiară substanţială a Guvernului României de atunci, a hotărât amenajarea, lângă Mausoleul de la Mărăşeşti, a „Parcului Memoriei Naţionale”. Prin această iniţiativă, autorităţile de atunci au dorit cinstirea eroilor care şi-au jertfit viaţa pentru realizarea Marii Uniri de la 1918. Şi pentru că anul următor se sărbătorea Centenarul Marii Uniri, s-a propus ca până la 1 decembrie 2018 să fie plantaţi 335.000 de puieţi de stejari, însemnând câte un stejar pentru fiecare erou căzut pe front în prima conflagraţie mondială.
Guvernul a alocat atunci mulţi bani, peste 700.000 de euro pentru această amenajare, iar în două campanii, în toamna lui 2017 şi în primăvara lui 2018, cu mobilizarea a mii de voluntari şi având un post TV drept partener oficial al proiectului, au fost plantaţi peste 165.000 de stejari. O misiune îndeplinită pe jumătate, cum se lăudau la vremea respectivă autorităţile, doar că lucrurile nu au stat deloc aşa. Copăceii proaspăt introduşi în pământ au suferit din cauza secetei, iar munca voluntarilor s-a dovedit a fi în van. Ceea ce trebuia să semene cu un început de pădure de stejari s-a transformat într-un câmp de bălării uscate.
Din cei 162.500 de copaci plantaţi în cele două etape, peste 120.000 s-au uscat şi odată cu ei şi banii alocaţi de la stat pentru proiect. A mai existat şi a treia campanie de plantare, în noiembrie 2018, dar pentru a se asigura că proiectul nu va eşua din nu, Consiliul Judeţean a angajat o firmă specializată, Asocierea Terra Silva SRL– Terra Forest SRL din Dolj, să monitorizeze stadiul viitoarei păduri de stejari, până aceasta ajunge la stadiul de masiv.
FOTO: În urmă cu doi ani, în Parcul Memoriei naţionale păşteau nestingherite oile
„Parcul este un eşec”
Contractul este valabil până în anul 2024, dar lucrurile nu stau deloc bine. În noul Consiliu Judeţean Vrancea, care are o altă configuraţie politică, s-a luat decizia de a se forma o comisie de verificare a acestui proiect, după ce la vizita făcută în teren s-a constatat că gradul de împădurire este scăzut.
„Ne-am deplasat la Parcul Memoriei Naţionale. Da, este un eşec. Noi, cei care mai trăim şi la ţară, care avem pomi şi vie, ştim ce este aceea o plantaţie. Ne-am mulţumit că am plantat zeci de mii de puieţi de stejar, dar nu am mers să verificăm dacă ei sunt udaţi, dacă iarba este tunsă. Peste 70% din puieţi s-au uscat. În proiect scrie că trebuia să-i ude, să-i cureţe de buruieni,nu s-a făcut nimic”, a precizat Valerică Zamfirescu, consilier judeţean PNL.
Marian Oprişan, cel care a iniţiat proiectul când era preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, spune că nu este nimic adevărat din ce spun oponenţii politic.
„Acest proiect este cea mai mare realizare datorită faptului că peste 300 de ani, când generaţiile viitoare vor sărbători 400 de ani de la eroicele lupte din 1917, îşi vor aminti doar de Parcul Memoriei Naţionale. Parcul Memoriei Naţionale nu este un eşec, este un proiect realizat, iar pierderile sunt pierderi tehnologice asumate de silvicultori. Există o societate care, pe bază de contract, are grijă de Parcul Memoriei Naţionale, care este una din cele mai frumoase realizări ale administraţiei judeţene“, susţine Marian Oprişan.
Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, liberalul Cătălin Toma, a dat dispoziţii funcţionarilor din instituţia pe care o conduce să prezinte un raport cu situaţia reală a plantaţiei, mai cu seamă că s-au folosit mulţi bani publici.
Studenţi de la Universitatea e Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” din Bucureşti au realizat în 2018 şi un concept pentru proiectul Amenajarea peisagistică - Parcul Memoriei Naţionale „Stejarii României - 100 de ani de istorie şi demnitate” RO-MÂNDRIA, iar imahinea de mai jos reprezintă macheta a ceea ce se doreşte a fi locul dedicat eroilor din Primul Război Mondial.
FOTO: Macheta Parcului Memoriei Naţionale, reslizată de studenţii de la Arhitectură