Scriitoarea Hortensia Papadat Bengescu a îngrijit răniţi în Primul Război Mondial, în Gara Focşani, ca soră de Cruce Roşie

Autoarea celebrului roman „Concert din muzică de Bach” a stat 13 ani la Focşani, aici făcându-şi debutul literar cu un necrolog închinat actorului Petre Liciu.

Hortensia Papadat Bengescu s-a născut în 1876 în familia ofiţerului Dimitrie Bengescu şi a Zoei Ştefănescu, în localitatea Iveşti. În 1887 părinţii au înscris-o ca elevă internă la Institutul de domnişoare „Bolintineanu” din Bucureşti, pe care l-a absolvit după 7 ani.

Familia s-au opus continuării studiilor la Paris, iar viitoarea scriitoare a acceptat cererea în căsătorie a magistratului Nicolae Papadat şi s-a stabilit la Turnul Măgurele.

De aici s-au mutat mai întâi la Buzău şi apoi Focşani, unde soţul fusese numit judecător.

La Focşani, autoarea romanului „Concert din muzică de Bach”, a stat nu mai puţin de 13 ani, debutul literar făcându-l în anul 1912, în ziarul „La Politique”, cu un necrolog închinat actorului focşănean Petre Liciu.

Tot la Focşani, în timpul Primului Război Mondial,  este soră de caritate la Crucea Roşie în Gara Focşani, experienţă pe care o tratează în „Balaurul”, un roman de război, balaurul fiind numele dat  trenului cu mii de răniţi aduşi de pe front.

Hortensia Papadat Bengescu a  locuit în Focşani  în apropiere de Colegiul Naţional “Unirea”, însă casa nu mai există astăzi, fiind demolată, pe locul acesteia existând astăzi o parcare.

Este de menţionat că Hortensia Papadat Bengescu a îngrijit de părinţii ei care s-au stins la Focşani, aceştia fiind înhumaţi în Cimitirul Nordic, unde a fost ridicat un basorelief realizat de sculptorul Oscar Spathe. 

Dumitru Bengescu, tatăl Hortensiei,  a decedat în 1921 şi a fost ofiţer al Regimentului 10 Putna, luând parte la campania din anii 1877-1878 în luptele de la Griviţa, Rahova, Plevna. Alături de el odihneşte soţia sa Zoe, model de virtute şi bunătate ca mama şi soţie.

Despre şederea ei la Focşani, publicistul vrâncean Octavian Moşescu şi poetul George Topârceanu i-au dedicat un madrigal şi o epigramă.

O. Moşescu-Doamnei Hortensia Papadat Bengescu

"Cum v-am văzut pe sub platani,
Superbă ca o elegie,
Aş vrea să fiu, doamnă,-n Focsani
Mobilizat pentru vecie!"

G. Topârceanu-Bengescu, preşedintele tribunalului din Focşani - soţul Hortensiei Papadat - are vardist la poartă

"Are pază ca primarul?
Las-că ştiu eu ce înseamnă,
Paza asta-i pentru doamnă,
Aşa-i trebuie, avarul!"

Smaranda Apostoleanu la adus pe Regele Carol I în casa ei din Focşani

Smaranda Apostoleanu, fostă Gîtză, a fost fiica unor oameni extrem de bogaţi din Panciu. A fost fondatoarea primei societăţi de Cruce Roşie la acea vreme, sediul societăţii aflându-se chiar în casa familiei, de pe strada Cuza Vodă, acolo unde există şi astăzi fostul local al spitalului de reumatologie.

De altfel, în casa Smarandei Apostoleanu aveau loc toate petrecerile oraşului, celebrele baluri din saloanele cu oglinzi veneţine.

„ A fost o femeie puternică, care i-a dat imbold soţului ei să intre în politică, devenind astfel unul dintre cei mai importanţi politicieni ai vremii. Tot în locuinţa de pe strada Cuza Vodă, cu bunăvoinţa Smarandei Apostoleanu, s-a semnat armistiţiul între România şi Puterile Centrale din primul război mondial”, ne-a declarat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea. În 1888, însuşi Regele Carol I a venit la Focşani împreună cu regina Elizabeta şi principele Ferdinand şi au fost găzduiţi pentru două zile în casa Apostoleanu.

Smaranda Apostoleanu a avut cinci copii, care prin educaţia aleasă acordată au ajuns figuri proeminente în politică sau afaceri.

Trebuie spus că Smaranda Apostoleanu este şi fondatoarea unui pension, unde tinerele domnişoare din Focşani veneau la învăţătură să se emancipeze.