Renaşterea unui imobil monument istoric. Un mare critic literar şi-a scris acolo opera de căpătâi
0Imobilul este situat pe unul dintre cele mai vechi bulevarde din municipiul Focşani şi are o istorie aparte. Acolo a funcţionat, în ultimele decenii, şi o secţie a Muzeul de Istorie, dar şi sediul unui partid politic.
Ion Alexe a fost până acum mai bine de zece ani şeful Curţii de Conturi Vrancea. Nu s-a mulţumit cu statutul de simplu pensionar, ci a vrut să facă ceva ce îşi dorea. Un loc care să reprezinte un punct de interes în oraşul încărcat de istorie.
Iar pentru acest lucru a ales o casă reprezentativă pentru oraş, în care a funcţionat chiar şi după Revoluţie una din secţiile Muzeului de Istorie din Focşani.
Vorbim de un imobil situat pe unul dintre cele mai vechi bulevarde din municipiul Focşani, Bulevardul Gării, casă care i-a aparţinut aparţinut Elizei Ferhat şi medicului militar Ariton Ibrăileanu, nepot al marelui scriitor Garabet Ibrăileanu. De la moştenitori a cumpărat Ion Alexe imobilul.
Cu ajutorul fondurilor europene, a fost amenajat în clădirea monument istoric un centru de consultanţă în afaceri cu regim de pensiune, imobilul aflându-se în prezent în circuitul turistic pe segmentul de afaceri şi nu numai Clădirea păstrează arhitectura originală şi aduce un suflu proaspăt în peisajul urban al vechiului târg al Focşanilor.
„Am preluat toată construcţia în anul 2008, într-o stare deplorabilă, toate elementele arhitecturale erau distruse, însă structura de rezistenţă a fost intactă. Construcţia este realizată pe o pernă de balast, fără beton şi a rezistat la toate cutremurele din zona noastră timp de 200 de ani. Am avut un mare noroc prin colaborarea cu un mare arhitect din România, Adina Dinescu, care pe baza unor studii istorice realizate de profesorul Alexeevici de la Iaşi au reuşit să aducă clădirea la viaţă aşa cum o vedeţi”, spunea la deschidere Ion Alexe, proprietarul clădirii.
Clădirea are şi o vinotecă amenajată în unul din tunelurile subterane, construit din cărămidă şi piatră acum peste 200 de ani. Tunelul a fost conservat în totalitate, ca pe vremuri, iar pe unii din pereţii laterali se poate citi o inscripţie cu trimitere la anii când a fost construit, respectiv 1816-1817. Crama are şi ea povestea ei, fiind una dintre intrările în labirintul de galerii subterane care străbat oraşul Focşani.
În casa devenită centru de afaceri marele critic şi romancier Garabet Ibrăileanu şi-a scris câteva dintre operele sale esenţiale, cum ar fi „Adela”, pentru care a luat premiul naţional pentru proză.
Casa a fost naţionalizată în 1950 de comunişti. După 1970 casa a fost folosită ca spaţiu de depozitare de către Muzeul Vrancei, apoi a fost sediul Sindicatelor şi sediul al PRM Vrancea, până în 2007, când a fost retrocedată moştenitorilor.
În 2007, când casa din Focşani i-a fost retrocedată de drept, Ariton Ibrăileanu, fiul proprietarului, povestea presei istoria familiei sale, dar şi a celebrului roman. ”Casa ne-a fost luată de comunişti, în vremea naţionalizării, şi nu ni s-a dat nimic în schimb. Eu, părinţii şi bunicii am stat cu chirie într-un imobil din apropiere. Tata îmi povestea că nenea Garabet obişnuia să vină vara la Focşani şi trăgea la noi. Aici, în această casă, a început Garabet Ibrăileanu celebrul roman «Adela»”, spunea Ariton Ibrăileanu în vizita la Focşani.
Vă mai recomandăm: